Simpozion: „Perspective de integrare în Uniunea Europeana a Republicii Moldova”.

Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti cu sprijinul Guvernului României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a organizat de pe 17 până pe 20 septembrie un simpozion ce a avut drept subiect „Perspective de integrare în Uniunea Europeana a Republicii Moldova”. Evenimentul respectiv a avut loc în orăşelul Eforie Sud, judeţul Constanţa, în incinta hotelului  „Splendid”. La acest eveniment au fost invitate toate organizaţiile studenţilor basarabeni din România, inclusiv şi Grupul de Iniţiativă a Românilor din Basarabia, Suceava. Reprezentanţii GIRB, Suceava la respectivul simpozion au fost Oxana Greadcenco, Lilia Cazacu, Dina Cepeliuc, Mircea Iurcu şi Ludmila Gamurari. În cadrul simpozionului au fost dezbătute teme precum Perspective de Integrare în Uniunea Europeana a Republicii Moldova; Educaţia şi tinerii ca factor dinamizator al noilor politici; Politici de atragere a tinerilor basarabeni înapoi în Republica Moldova;  Rolul României în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova; Relaţiile româno-române, Republica Moldova-România.Prezent şi viitor; Mass-media şi libertatea de exprimare în Republica MoldovaRepublicii .

În prima zi a simpozionului, 17 septembrie,  tinerii basarabeni au avut o discuţie liberă cu primul prim-ministru al Republicii Moldova, domnul Mircea Druc.  A fost pusă în discuţie problematica „întoarcerea acasă” a studenţilor basarabeni care îşi fac studiile în România. În urma dezbaterii asupra acestui subiect domnul Druc şi mai mulţi studenţi au ajuns la concluzia că, de fapt, „acasă” nu înseamnă altceva decât România şi Uniunea Europeană. În aceeaşi ordine de idei, Angela Grămadă a intervenit în discuţie, abordând subiectul mult mai diferit decât studenţii basarabeni. Dupa Angela Grămadă, chestiunea „întoarcerea acasă” subminează, oarecum,aspiraţia de integrare în UE a Republicii Moldova. De vreme ce una din cele patru libertăţi fundamentale pe care le presupune UE este libertatea de mişcare a persoanelor, întoarcerea acasă – ca condiţie obligatorie, înseamnă „limitarea propriilor drepturi”.De asemenea, ţin să amintesc intervenţia Liliei Cazacu „ poţi să-ţi ajuţi ţara, aflăndu-te chiar şi la polul nord”, argumentând prin faptul că din moment ce ne aflăm într-o interdependenţă continuă problema „întoarcerea acasă” nu reprezintă neapărat o condiţie obligatorie.

În altă ordine de idei, Mircea Druc a facut referire,ori de cât de ori a avut posibilitatea, la responsabilitatea tinerilor de a schimba soarta raioanelor din stânga Prutului, îndemnându-ne să participăm activ la alegerile parlamentare de pe 28 noiembrie şi să nu uităm că noi, românii de la est de Prut, merităm mult mai mult.  Tot aici, Mircea Druc a vorbit, în repetate rânduri, despre problema basarabenilor. Aceasta ar fi lipsa capacităţii de a lua decizii însoţite de risc.„Români, nu vorbiţi de iubire, iubiţi-vă…nu vorbiţi de unire, uniţi-vă”.

În a doua zi a simpozionului, 18 septembrie,  i-am avut ca invitaţi pe Petre Movilă – deputat, Eugen Tomac – secretar de stat, Viorel Badea – vicepreşedintele Comisiei de Politica Externă, Radu Călin – jurnalist, Marian Voicu – jurnalist. La această dezbatere s-a discutat frumos şi cu cuvinte pompoase despre rolul României în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova şi, mai mult sau mai puţin superficial, despre mass-media şi libertatea de exprimare în Republica Moldova.

Eugen Tomac în discursul său a enumerat „lucrurile concrete, şi nu doar mesaje” realizate de Guvernul României: suplimentarea burselor pentru studenţi, ajutorul de 25.000 euro anual pentru Republica Moldova, case construite pentru oamenii afectaţi de inundaţii, susţinerea Republicii Moldova la Bruxelles etc.

A treia zi, 19 septembrie, mi s-a părut cea mai productivă şi eficientă zi din cadrul simpozionului. În această zi s-a discutat despre relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti cu ambasadorul Republicii Moldova în România – Iurie Reniţă, preşedintele Comisiei pentru Politică Externă – Titus Corlăţeanu, deputat PL –Ion Apostol (singurul reprezentant de la Chişinău).

Dezbaterea a pus în discuţie, în primul rând, alegerile parlamentare ce vor avea loc pe 28 noiembrie, cauzele eşuării referendumului, succesele şi eşecurile AIE, situaţia politică de la Chişinău, dar şi „moblizarea” Bucureştiului privind situaţia politică din Republica Moldova şi procesul de integrare europeană a acesteia. În ultima parte a acestei zile, ambasadorul Iurie Reniţă, împreună cu studenţii basarabeni a decis în ce oraşe e nevoie să fie deschise secţii de votare pentru alegerile parlamentare din noiembrie.  Astfel, vor fi deschise 17 secţii de votare în centrele universitare din România. Vestea bună e că de data aceasta se va deschide şi în oraşul Suceava o secţie de votare.

Ludmila Gamurari