Decapitalizarea hotelului “Codru” (Mariana Raţă, Mihai Bologan, Mihai Roşcovan)

La scurt timp după ce instanţele de judecată au respins cererea Procuraturii Generale de anulare a contractului de vânzare-cumpărare a hotelului „Codru”, iar Curtea de Conturi a făcut public raportul său din care reiese că la privatizarea acelui complex hotelier bugetul de stat a fost prejudiciat cu 161 de milioane de lei, conducerea hotelului „Codru” a luat decizia de a împrumuta singurului său asociat, o companie din SUA recent înregistrată, 11,475 milioane de dolari. Experţii economici şi juriştii contactaţi de JURNAL presupun că scopul acestei tranzacţii este decapitalizarea societăţii, pentru cazul în care statul ar putea decide naţionalizarea hotelului. Decizia de împrumut trezeşte şi alte nedumeriri experţilor economici – de unde are hotelul 11,475 milioane de dolari în condiţiile în care statul declara că îl vinde pentru că nu e profitabil?

Decizia de a acorda împrumutul de 11,475 milioane de dolari singurului asociat al Complexului hotelier „Codru”, compania americană „Investment Development Group” LLC („IDG” LLC), a fost luată pe 4 august, curent, de către Cristina Balan, reprezentantul „IDG” LLC în R. Moldova. Întâmplător sau nu, pentru aceeaşi zi fusese anunţată prima conferinţă a politicianului Sergiu Mocanu, „R. Moldova fără Plahotniuc”. Contractul de împrumut propriu-zis a fost semnat a doua zi, pe 5 august, şi prevede acordarea acestei sume pentru o perioadă de 10 ani, fără dobândă şi fără gaj, în scopul investiţiilor în companii străine. Şi pentru că tranzacţiile cu sume atât de mari nu sunt posibile fără autorizarea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), hotelul „Codru” s-a adresat cu o solicitare în acest sens către BNM.

CCCEC s-a spălat pe mâini

Bănuind că ceva nu e în regulă în acest caz, înainte de a autoriza împrumutul, Banca s-a adresat cu o solicitare Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). „Solicităm opinia dvs pe marginea operaţiunii în cauză în contextul legislaţiei aferente prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului”, se arată în demersul BNM către CCCEC. Contactat de JURNAL pentru a afla ce răspuns a dat Centrul solicitării BNM, serviciul de presă al CCCEC ne-a anunţat: „Conform al. 2, art. 55 al Legii privind reglementarea valutară, BNM este instituţia care ia deciziile referitor la autorizarea operaţiunilor valutare sau refuzul în autorizarea acestora. Expunerea opiniei asupra faptului eliberării sau refuzului autorizării nu ţine de competenţa funcţională a CCCEC”.

Experţii economici cred însă că Centrul ar fi făcut bine să verifice motivele şi scopul pentru care singurul asociat al complexului hotelier privatizat la sfârşitul lui 2008 a decis să scoată din capitalul întreprinderii aproape 11,5 milioane de dolari. „La prima vedere este o acţiune legală. O companie-fiică împrumută bani companiei-mamă. E firesc să nu ceară dobândă şi gaj. Întrebările însă apar când ne gândim de unde a luat „Codru” banii. În momentul privatizării, statul spunea că e o întreprindere neprofitabilă. Atunci de unde aceste lichidităţi? O altă întrebare e: de ce acţionarul principal scoate banii din afacerea sa în loc să îi investească pentru a creşte profitul?”, se întreabă retoric expertul economic Mihai Bologan, director al Institutului IDEA.

Hotelul este scurs de bani?

Directorul Institutului de Consultanţă în Business, Mihai Roşcovan, afirmă însă că explicaţia e cât se poate de simplă. „În plin scandal, când soarta hotelului e incertă, proprietarul încearcă să scoată banii din „Codru” pentru a se asigura că, în cazul anulării contractului de vânzare-cumpărare, anularea privatizării va fi cât se poate de greu de realizat”, crede Roşcovan. Juristul Victor Burac împărtăşeşte aceeaşi idee. Potrivit lui, de obicei astfel de împrumuturi se acordă atunci când proprietarul întreprinderii urmăreşte scopul decapitalizării societăţii. „Când cineva planifică să iasă de pe o piaţă sau să îşi minimalizeze prezenţa, mai întâi îşi scurge de bani întreprinderea, o decapitalizează”, ne explică juristul, care totuşi admite că, din punct de vedere al legislaţiei, tranzacţia este corectă.

Contactat de JURNAL, directorul hotelului „Codru”, Andrei Dobrin, ne-a declarat că nu ştie nimic despre un asemenea împrumut. Administratorul „Codru”, Dan Bârsa (care a semnat contractul de împrumut – n.r. ) ne-a răspuns la rândul său că acel împrumut reprezintă o tranzacţie comercială, protejată de taina comercială. „Mai multe detalii nu vă pot oferi”, a precizat Bârsa.

Câteva precizări despre noul patron al hotelului

Amintim că, la sfârşitul lui 2008, hotelul „Codru” a fost privatizat de off-shore-ul cipriot „Dalamaris Holdings Limited”, contra sumei de 50,3 milioane de lei. Nu este clar când complexul hotelier a ajuns în proprietatea companiei americane „Investment Development Group” LLC. Singurele informaţii pe care le avem despre această companie sunt că „IDG” a fost înregistrată oficial pe 31 martie 2009, în SUA, statul Massachusetts, iar managerul firmei este Valentin Gurvits, despre care am reuşit să aflăm că este jurist, cu studii la Universitatea de Drept din

Boston şi că este vorbitor de limbă rusă.

Revenind la cererea în judecată a Procuraturii Generale prin care se solicita anularea privatizării hotelului „Codru”, trebuie să menţionăm că, săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o, preşedintele interimar Mihai Ghimpu s-a arătat indignat că în acel proces reprezentantul guvernului (Agenţia Proprietăţi Publice – n.r.) a susţinut privatizarea „Codru”, nu şi cererea Procuraturii Generale care a contestat în instanţă actul de vânzare-cumpărare. Solicitat de JURNAL, directorul Agenţiei Proprietăţi Publice (APP), Tudor Copaci, şi-a explicat poziţia în instanţă în felul următor: „Proprietatea privată este garantată prin Constituţie. APP a susţinut acţiunea PG în alte cazuri, cum ar fi SA „IPTEH”, hotelul „Dacia” şi cu ce s-a ales? Deciziile de anulare a privatizărilor au fost condamnate de CEDO. Dacă instanţa de judecată ne va spune că privatizarea „Codru” a fost ilegală şi contractul trebuie anulat, ne vom conforma”.

Agenţia Proprietăţi Publice ezită să dea un răspuns

Întrebat cum explică faptul că hotelul a fost vândut la un preţ de şase ori mai mic decât cel de piaţă, Copaci a replicat: „Acest lucru îl afirmă Curtea de Conturi care a luat la bază datele unui evaluator individual, luat de pe piaţă. Evaluatorul solicitat de APP atunci s-a bazat pe alte date. Cine poate spune care evaluare a fost corectă?”, ne întreabă Copaci.

Amintim că pe 2 septembrie 2010, JURNAL a adresat o solicitare oficială APP prin care a cerut informaţii despre numele companiei care a estimat preţul hotelului „Codru” şi o copie de pe contractul de vânzare-cumpărare a hotelului. Deşi termenul legal în care ar fi trebuit să obţinem răspunsul a trecut demult, nu am primit încă un răspuns. Singura informaţie verbală care ni s-a oferit este că contractul de privatizare nu prevedea un plan de investiţii.

Mariana RAŢĂ

Share on Facebook