Hyde park, Lucinschi, memorii
Hyde Park pare neobosit. De unde au atâta energie? Azi protestează în faţa Procuraturii, Preşedinţiei, Parlamentului şi Ministerul Afacerilor Externe. Cred că tre să ia premiul pentru cel mai activ ONG al anului. A protesta în RM în faţa Procuraturii şi Preşedinţiei mi se pare un act de curaj. Oare câţi au mai protestat în faţa acestor instituţii şi împotriva la ce? Protestele vor fimai numeroase.
Din categoria auzite: Nu bănuiam că volumul lui Petru Lucinschi despre viaţă şi moarte devine popular. Eram într-un microbuz spre Lozova, când o fată a scos un volum de Lucinschi. I-a arătat entuziasmată nişte chestii subliniate alteia, care a rămas şi ea entuziasmată. S-a uitat la autor şi a spus că pare cunoscut. "Fericita posesoare" a cărţii a lămurit-o că Lucinschi a fost preşedintele RM. "Trebuie neapărat să o cumpăr. Mai subliniază aici şi aici, că tare-i frumos." Recunosc că nu am citit, doar am răsfoit un volum cu filosofie de-a lui Lucinschi, vorbea despre datinele moldovenilor, inclusiv datinele la moartea cuiva şi atunci mă gândeam că Lucinschi a întruchipat visul lui Platon din Republica; adică pe vremea sa, Moldova a fost condusă de un filosof. Bine, Platon a experimentat şi el prin Siracuza, dar a dat-o în bară. Poate Oare Lucinschi a dat-o în bară? Pentru că după filosofia sa ... a re-venit o altă filosofie.
Anul acesta şi Snegur şi-a lansat memoriile "Prin labirintul destinului" parcă aşa. Cam multe pagini şi cred că era mult peste suta de lei ... Lucinschi a mai publicat şi ceva memorii despre destrămarea URSS, o carte care am văzut-o şi prin biblioteci la Bucureşti, ştiu că am citit-o, dar nu ţin minte ce demonstra Lucinschi, parcă era mai mult o povestire.
În ceeaşi zi, adică sâmbătă asta, Schröder îşi lansa memoriile prefaţate de Dmitry Medvedev. Interesant nu-i aşa. Pariază oare Schroder pe Medvedev? Medvedev este într-adevăr foarte bine pregătit.
În general, preşedinţii germani lansează memoriile în ordine cronologică. Mai toţi şi le-au lansat. Anul trecut Kohl şi le-a lansat. Prin Spiegel erau comparate numărul paginilor şi Kohl era campion atunci. Dacă sunt oneşti, atunci memoriile preşedinţilor sunt o bună sursă, însă deseori ei le scriu gândindu-se la ce va spune istoria despre ei sau justificându-se în faţa alegătorilor-cititori. Oare Putin îşi va scrie memoriile? Dar Voronin? Bush - la sigur, la americani e deja o tradiţie sau poate chiar o datorie.
Iliescu şi Constantinescu au scris şi ei câte ceva. Constantinescu se pare că a avut mai mult timp la dispoziţie am înţeles că sunt trei volume grele. Iliescu are în schimb la activ "Revoluţie şi Reformă", care a fost cea mai vândută carte imediat după revoluţie. Clinton parcă scrisese ceva şi el. De mai mult timp vreau să citesc memoriile lui Robert Schuman. Le văzusem la un buchinist, la Paris, dar era doar un volum din nu ştiu câte şi am ezitat să-l cumpăr. Pe undeva se prăfuiesc şi memoriile lui Mitterand, nu am reuşit să le duc până la capăt.
Oare dacă preşedinţii ar scrie 5 minute pe blog despre şi în fiecare zi, nu ar fi informaţia sau impresiile mai proaspete şi memoriile mai sincere? Pe de altă parte, sinceritatea nu este întotdeauna trăsătura definitorie a politicienilor, aşa că ... să păstrăm blogurile "curate" :)))
Sursa
2007-09-10 10:26:43