Super, pe 28 noiembrie Moldova mai trece printr-o experienţă a alegerilor! Ce să ne mai facem?! Alegeri şi iar alegeri. Sunt extrem de fericit şi sar în sus de bucurie. Desigur, sunt ironic. Zice o vorbă bătrânească “schimbarea stăpânilor bucuria proştilor”. Mă număr printre proştii care s-au bucurat când au plecat comuniştii şi au venit democraţii. Aş fi însă de 10 ori mai prost dacă m-aş bucura de data aceasta că se schimbă puterea. 

 

Prea puţini păduchi au făcut democraţii la putere ca să plece atât de curând. Acum un an nici nu ne venea să credem că în sfârşit avem oameni în fruntea ţării, dar nu momâi îmbălsămate în perioada lui Lenin şi readuse la viaţă în secolul 21. Ne-am obişnuit atât de mult cu ideea, încât am uitat. Am uitat ce însemna să fii chemat la procuratură pentru că te exprimi liber pe forumuri şi bloguri. Am uitat ce înseamnă să suni acasă şi să eviţi temele politice. Am uitat ce înseamnă să trăieşti într-o teroare continuă. Am uitat de războiul şi disputa continuă dintre filoruşi şi filoromâni. M-am cam săturat de acestea. Nu putem fi normali?

 

O să repet ce a spus Călin Fusu, un basarabean, investitor extrem de isteţ în site-uri atât din Moldova, cât şi din România. L-am întrebat ce părere are despre situaţia politică din ambele ţări. Ştiţi ce a zis? Că în România nu-l prea interesează cine este la putere. Îl interesează doar ce se întâmplă cu impozitele. În Moldova, în schimb, este atent la alte o sută de detalii. Altfel spus, în România, deşi se schimbă politicienii se păstrează stabilitatea economică. O anumită linie de orizont rămâne permanent în vizor. În schimb, în Moldova, ba îl cuplăm pe Ştefan cel Mare cu Lenin. Ba, ne integrăm în Uniunea Europeană visând la Uniunea Sovietică, ba dezintegrăm CSI-ul şi ne integrăm în NATO.

 

O să fiu extrem de dur. Comuniştii atentează la viitorul Moldovei. Dacă ar fi să-i aducem din nou la putere… Of, mi-e şi greu să mă gândesc ce s-ar putea întâmpla. Va fi ca în poveste: “Nici în gaură de şarpe nu ne vom putea ascunde”. Să ştiţi, instituţiile Uniunii Europene privesc Moldova cu alţi ochi de când ne-am debarasat de clica lui Voronin. Cu ochi mai buni. Vrem să nu se uite deloc la noi? Atunci, este clar cum trebuie să votăm pe 28 noiembrie deşi ne-am săturat de alegeri.