"Timpul curge din noi ca dintr-un ceasornic cu nisip, dar noi nu simtim fuga asta, mai ales in unele clipe supreme." - Victor Hugo
"Timpul in cursa lui imensa descopera tot ceea ce era ascuns si acopera tot ceea ce era descoperit." - Sofocle
Timpul, timpul asta trece asa de repede. Deja e duminica, o saptamana intreaga am asteptat acest weekend in care speram ca o sa am posibilitatea sa ma odihnesc cit de cit. Insa se par ca nu, nu vrea. Timpul se joaca cu mine, trece si trece. Mai repede si mai repede. Miine, off sincer nici nu vreau sa ma gindesc la ziua de miine. Eu ma gindesc la prezent, nu vreazu sa stiu ce va fi miine, ce drept ca imi dau seama ca va fi o zi grea. Imi vor trebui puteri mari ca sa trec de ea. Zilele acestea trec si trec. Citeodata ma trezesc si traiesc ziua ca un robot sleit de puteri insa care e programat si cunoaste ce trebuie sa faca in ziua data. Cit de tare as dori sa-l opresc, da sa-l opresc si sa ma odihnesc de tot, de galagie, de viata. Si mai ales timpul acesta ma oboseste enorm, azi doar ploaie nici o picatura de soare. Norii cenusii, totul monoton parca joc un rol intr-un film alb-negru. Caci cu adevarat azi doar alb-negru am zarit. Asa mii dor de verele cele calduroase, plina de culori. De norii albastri in combinatie cu alb. De cintatul pasarilor si libertatea de atunci. Azi e duminica miine e luni si tot asa...daca voi spune ca weekendu-l viitor cu siguranta ma voi odihni, atunci o sa ma amagesc iarasi pe mine insusi. Caci cu siguranta nimic nu se va schimba. Insa eu cred si atit timp cit crezi trebuie sa lupti...caci viata e o lupta eu stiu...asa e facuta viata...chiar daca astazi in suflet imi predomina melancolia si tristetea eu sper ca miine va fi o zi buna si placuta. Eu cred ca miine va fi soare, miine va fi o zi speciala pentru mine. Ramane de vazut...iar daca nu va fi asa...eu nu ma voi lasa oricum.
"Timpul este substanta din care sunt facut..." J.L. Borges
