Blogul Clubului Tinerilor Bibliotecari http://bnrm.wordpress.com/ anunta prin postarea din 14 septembrie crearea Ligii Bibliotecarilor din Biblioteca Nationala a Republicii Moldova.

Se pare ca Asociatia Bibliotecarilor din Republica Moldova(ABRM), in formula cunoscuta de noi toti este pe cale sa-si inceteze existenta. Cum s-a ajuns la aceasta situatie este alta problema si va trebui discutata in alt context. N-am avut ocazia sa-mi expun  pozitia la sedinta unde a fost luata aceasta decizie, pentru ca eram in concediu, si o fac in aceste randuri cu speranta ca nimic nu este prea tarziu sau macar  voi putea privi in ochii colegilor cu care am muncit impreuna la edificarea ABRM, din convingere si din atasament pentru profesia pe care o slujim. Am muncit multi ani, de rand cu colegii din diverse tipuri de biblioteci, pentru a tine Asociatia pe linie de plutire, am elaborat impreuna proiecte, strategii, regulamente, am realizat proiecte de interes national si ar fi pacat  sa n-o pastram integra acum, cand se impune, mai mult decat oricand, necesitatea de a fi uniti.

In conditii de mare  criza, asociatiile profesionale trebuie sa iasa in prim plan si sa mobilizeze tot ce misca  pentru a spori capitalul de imagine pozitiva a bibliotecii si a bibliotecarului, pentru a-si asuma responsabilitata de avocat al bibliotecii si al profesiei de bibliotecar.

Atunci la inceputuri, a  fost o mare realizare pentru noi, si nu a fost deloc usor,  sa ne unim fortele  intr-o Asociatie, care sa reprezinte bibliotecarii din diferite tipuri de biblioteci. Intr-o tara mica cu o comunitate profesionala  de  aproximativ 4000 de bibliotecari (mai putin de un procent din populatia tarii)  aceasta a fost unica solutie rezonabila. Convingerea mea este, ca  a fost cel mai bun lucru pe care am reusit sa-l realizam  impreuna si multi dintre colegii si prietenii nostri din Romania, relatiile de colaborare cu care luau contur  in acei ani, ne-au invidiat pentru aceasta realizare.

Sigur, ca  statele mari, unde  comunitatile profesionale sunt   impunatoare, pot sa-si permita si asociatii pe tipuri de biblioteci. In SUA, de exemplu, exista si Asociatia Bibliotecilor de Drept, si Asociatia Bibliotecilor Specializate, si multe alte asociatii, dar  toate sub umbrela Asociatiei  Bibliotecilor Americane, care numara peste 62 000 de membri. O forta care are un cuvant greu de spus, si care apleaca cantarul la solutionarea problemelor de mare importanta pentru profesie.

Din pacate, noi venim dintr-o societate unde cultura dialogului si a comunicarii n-au atins cote valorice prea mari si inca urmeaza sa invatam cum sa ne ascultam si sa ne respectam convingerile, opiniile si parerile, chiar daca acestea sunt total diferite. Acestea sunt legile democratiei si va trebui sa le invatam.

ABRM  vine pe linie dreapta din conceptul Sistemului National de Biblioteci, care are la baza ideea cooperarii, colaborarii, integrarii etc. Cum se inscrie in acest concept situatia pe cale de a se produce?

Data fiind situatia de criza, resursele financiare tot mai limitate, imaginea bibliotecii care nu ne avantajeaza, statutul social al bibliotecarului, care lasa mult de dorit, numarul tot mai mic de bibliotecari, care vor cu adevarat sa-si faca o cariera in biblioteca, o divizare a Asociatiei ar putea fi, pe termen scurt,  fatala pentru aceasta, iar pe termen lung distrugatoare pentru profesie. Rostul unei asociatii profesionale in aceasta consta:  sa uneasca toate  fortele pentru a rezolva problemele, care numai  impreuna  pot fi rezolvate.

Ani la rand am fost membru al Biroului Asociatiei si stiu cate eforturi ne-a costat, cate scrisori au fost adresate la toate organele de decizie: Presedentie, Parlament, Ministere, organizatii internationale de profil pentru a interveni  in redresarea situatiei bibliotecii si a bibliotecarului. Timpurile nu au fost deloc  favorabile, nici  bibliotecilor si nici profesiei,  si multe probleme, printre care: finantarea insuficienta a bibliotecilor,  realizarea  unui program de informatizare, statutul de functionar public pentru bibliotecari, si multe altele au ramas nerezolvate. Dar, cu toate acestea,  s-a reusit obtinerea maririi  cu doua trepte a grilei de salarizare, obtinerea suplimentului pentru vechimea in munca,  obtinerea suplimentului  pentru gradul de calificare etc.

ABRM a fost partenerul principal in Proiectul finantat de Fundatia SOROS Moldova Scoala de Biblioteconomie din Moldova, unde au participat peste 3600 de bibliotecari din toate tipurile de biblioteci din intreaga tara.  Sub egida ABRM au fost realizate proiecte, activitati stiintifice, alte  manifestari de mare importanta pentru toata comunitatea profesionala.

Nu sunt prea multe motive de a ne umfla in pene de prea multe realizari, n-au fost atat de multe cate ne-am fi dorit, dar nici putine n-au fost. Sunt insa, atatea de rezolvat in viitorul imediat  si le putem rezolva  numai impreuna. Suntem prea putini pentru a fi dezbinati,  dar destul de multi pentru a face lucruri durabile pentru biblioteca, pentru profesie si in ultima instanta pentru societate.

Politica de finantare a partenerilor externi a fost dintotdeauna orientata spre finantarea organizatiilor nonguvernamentale, iar in cazul  asociatiilor  profesionale, acestea chiar au sorti de izbanda. Cu cat mai puternica este asociatia, cu atat mai mari sunt sansele de a rezolva probleme si a gasi solutii. Chezasia succesului este o echipa bine consolidata si o strategie bine gandita, care sa fie realizata pas cu pas.

In timpuri de mari crize si tulburari, cand bibliotecile lumii  folosesc toate formele de cooperare: confederatii, consortii, sisteme integrate de biblioteca, retele globale de referinte virtuale  etc pentru a rezolva probleme, a folosi in comun resurse materiale si umane, a salva finante, ”devide and impera” nu mai este de actualitate, iar ideea dezmembrarii unei structuri deja afirmate este total nejustificata si cel putin neinteleasa. Nu fuga este solutia, ci puterea de convingere si impunerea vointei atunci cand adevarul si dreptatea sunt argumentele supreme. Nu exista nici resurse financiare (ABRM cu greu aduna suma necesara pentru a plati taxa de membru IFLA), nici resurse umane pentru a ne permite a fi dezbinati sau suparati.

Sunt convinsa ca putem jertfi  interesele minore pentru a salva interesele majore ale profesiei. Pentru noi, bibliotecarii din intreaga tara,  Asociatia trebuie sa fie un steag de cultura, care sa ne uneasca, iar ce inseamna un steag de cultura a spus atat de bine Nicolae Iorga, referindu-se la destinele unui popor.”Fara steag de cultura un popor e o gloata nu o oaste”. In alte proportii, renumita afirmatie este perfect aplicabila si pentru destinul profesiei noastre.

Pentru fiecare bibliotecar, constiinta de apartenenta la o comunitate profesionala ar trebui sa fie o valoare si un garant al protectiei sociale.

Vera Osoianu


Filed under: asociatii profesionale