Bibliotecarul 2.0 intr-o Lume 2.0
Astazi este ziua cunostintelor, iar esenta zilei de maine a bibliotecii va fi “faciliatarea cunoasterii”. Aceasta va trebui sa faca biblioteca pentru a face pasul urmator, dupa ce ani la rand s-a impus prin faciliatarea accesului la informatie. Pentru a face fata acestei noi mari provacari biblioteca are nevoie de personal pe potriva.
Deci, deloc intamplatoare aceasta discutile intr-o zi a cunostintelor.
Prin postarea din 10 iunie 2010 initiam o serie de dezbateri in jurul bibliotecarului modern, care trebuie sa-si ajusteze activitatea la exigentele Lumii 2.0. Dezbaterile (sau mai bine zis aceasta runda de dezbateri, pentru ca subiectul in sine este inepuizabil) urmau sa se finalizeze cu o sedinta virtuala a Clubului biblioteconomistilor in ziua de 1 septembrie, zi cand incep studiile, inclusiv cele universitare. Toate acestea in contextul jubileului de 50 de ani de activitate neintrerupta a Invatamantului Biblioteconomic şi 30 de ani de activitate a Facultatii de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii,USM.
Pentru a face mai usoara discutia am plasat pe Blog si traducerea unui material privind diferentele dintre Lumea 1.0 si Lumea 2.0. in conceptia lui David Gurteen, consultant in domeniul managementului cunoasterii. Materialul original poate fi accesat la: http://www.gurteen.com/gurteen/gurteen.nsf/id/world2.0
Caracteristicile Lumii 2.0 includ: partajarea cunostintelor, transparenta, selectarea individuala a instrumentelor, care lucreaza mai bine pentru persoane concrete, libertatea de asumare a responsabilitatilor, distribuirea libera si necontrolata a informatiei, deschiderea pentru idei noi, selectarea si abonarea la informatia, care corespunde indivizilor concreti. Lumea 2.0 recunoaste complexitatea lumii si necesitatea unor abordari diferite.
Intr-un mediu atat de complex, bibliotecarul trebuie sa munceasca enorm pentru a supravietui si chiar a se afirma. Si pentru una si pentru cealalta bibliotecarul trebuie sa invete continuu, sa anticipeze copmetentele utilizatoilor pentru a-i ajuta, uimi, intriga, etc.
Domeniul in care activam devine tot mai complex, iar pe acest fondal sintagma “biblioteconomie si stiinta informarii” tot mai frecvent este substituita de “stiintele informarii”, studentii sunt tot mai putini, Admiterea 2010 anunta doar 10 locuri la buget pentru licenta la sectia zi si tot 10 locuri pentru sectia cu frecventa redusa. Nici locurile propuse nu intotdeauna sunt ocupate si atunci vine intrebarea, cum va avea loc schimbul de generatii si inlocuirea bibliotecarilor educati in vechea cultura biblioteconomica de bibliotecarii crescuti ca profesionisti in era digitala? Doar prin formarea profesionala continua aceasta problema poate fi rezolvata doar partial.
Portretul ideal al bibliotecarului modern: inteligent, instruit, calificat, cunoscator de limbi straine, cu abilitatile necesare pentru a face fata TIC, multilateral dezvoltat, prietenos, deschis cominicarii, gata de ajutor. Am uitat de pasiune, de creativitate, de spontaneitate? Extrem de importante! Primul lucru pe care-l face, cand vine la serviciu este sa deschida computerul, sa verifice posta electronica, sa raspunde la mesajele urgente, sa deschida Dex-ul, Wikipedia, Google, Facebook unde are prieteni utilizatorii bibliotecii. Inarmat cu toate acestea poti face fata comunitatii si utilizatorilor, indifferent de pregatirea acestora.. Dar, oare cati bibliotecari ar rezista cernuti prin sita acestor rigori?
Mesajul care a dominat lucrarile Conferintei IFLA 2010 a fost “Bibliotecari, priviti-va cu mandrie! Sunteti importanti!” Ca sa parafrazam niste indemnuri lansate, in ultimul timp, de diverse televiziuni “Avem cu ce si suntem in stare…” Avem cu ce ne mandri pentru ca suntem printre ultimii specialisti de formatiune enciclopedica, pentru ca suntem printre primii care vin in contact cu informatia, cunoasterea, tehnologiile noi, pentru ca in virtutea profesiei avem menirea de a ajuta pe altii, indifferent de la care pol al societatii vin. Suntem in stare sa realizam lucruri noi, utile, interesante si importante, iar pentru recunoastere acestor merite trebuie sa luptam, sa ne impunem, sa demonstram, ca suntem indispensabili societatii si pana la urma vom fi auziti. Tarile lumii ne ofera suficiente exemple. In Finlanda, de exemplu, bibliotecile sunt considerate infrastructura intelectuala a tarii. Iar Finlanda este recunoscuta ca lider european in dezvoltarea serviciilor bibliotecare, lider mondial in arhitectura bibliotecara, lider mondial in automatizarea proceselor bibliotecare …si oare intamplator? lider mondial in dezvoltarea mai multor domenii.
Sa auzum ce are de spus la acest capitol comunitatea bibliotecara.
Vera Osoianu
Filed under: bibliotecari, bibliotecarul 2.0
