Bibliotecarul modern este cel mai important intermediar intre utilizator si informaţie. El cunoaste, dezvolta si promoveaza serviciile de biblioteca. Utilizatorul mereu are nevoie de mai multa educatie informationala si de mai mult ajutor calificat. Aici este BIBLIOTECARUL MODERN care este gata şi ofera cea mai exacta, concreta, selectata, rezumata si bine organizata informatie. Deci, bibliotecarul modern este un mare competent in formarea utilizatorului. Umilul bibliotecar care candva era tratat ca un simplu custode al colectiilor de biblioteca, acum este privit ca un amplu cunoscator si partener in procesul formarii profesionale continue, dezvoltand mereu sirul de abilitati de comunicare, intelegere a necesitatilor de informare şi documentare ale beneficiarilor, cunoastere a fondurilor şi echipamentelor de biblioteca, spirit organizatoric, imaginatie, cunoastere a informatiei si tehnologiilor de comunicare. Mereu experimenteaza, reinventeaza, inoveaza, cerceteaza şi descopera adevarata identitate a centrului de informare şi documentare – BIBLIOTECA, unde se simte si este marele stapan.

Viorica Antonov

Conform definitiei date de Asosiatia Bibliotecilor Americane  “Pentru a avea o cultura informationala o persoana trebuie sa constientizeze necisitatea informatiei, sa poata localiza, evalua si utiliza eficient informatia”.

“Subiectul”  difinitiei date, dupa parerea mea, este verbul  “a constientiza”.Evident, in societatea informationala de astazi, cind creierul uman este impus sa prelucreze mii de megabaiti cu informatie inutila (una televiziunea cit face!), anume constientizarea calitatii si necesitatii informatiei  ar fi prerogativa unui om cult, in general, si a unui bibliotecar in particular. Doar cu putin timp in urma, sarcina principala a bibliotecarului era  localizarea informatiei. Odata cu explozia informationala,  transformindu-se in functii de arbitraj – un arbitraj, menit sa rezolve litigiul dintre intelectul uman si spatiul informational. Si cine ar putea fi mai inteligent si onest ca persoana solicitata sa-si spuna părerea in vederea stabilirii adevărului.

Aliona Muntean

In societatea postindustriala accentul era pus pe servicii si poate nici nu era important cat de calitative sunt ele, probabil perioada asta si a declansat aparitia necesitatii unei informatii calitative si operative ceea ce a catalizat startul societatii informationale unde totul este bazat pe informatie ea devenind punctul de pornire în toate sferele vietii culturale, politice, sociale si economice. Societatea informatională a ameliorat considerabil prestarea serviciilor ele devenind mai complexe. Consider, ca anume biblioteca si bibliotecarul in acest context au devenit acele punti spre care tind utilizatorii actuali. Oare numai necesitatea accesarii informatiei ii favorizeaza pe bibliotecarii moderni? Raspunsul este cert, nu! Pe bibliotecarul modern il diferentiaza tendinta de a fi o personalitate multiculturala, de a manui tehnologiile informationale, dar probabil diferenta de baza ar fi plasarea în centrul nu a cartii numai, ci a unei informatii deja prelucrate, calitative, operative. Bibliotecarul modern este considerat un atotstiutor in toate domeniile, el favorizeaza un acces mai eficient la colectiile existente in biblioteci. Prin utilizarea tehnologiilor informationale munca bibliotecarului modern s-a intelectualizat vast. El a inceput sa formeze resurse informationale accesibile prin Internet si deci utilizatorul a perceput din acel moment altfel imaginea bibliotecarului.

Irina Cozlov

„Prestigiul unei biblioteci (Biblioteca 2.0, 3.0) poate fi mentinut numai datorita tinutei umane si profesionale ale lucratorilor ei” scria candva Vlad Pohila. Consider, aceste spuse actuale si astazi si vad bibliotecarul contemporan nelinistit, curios si muncitor. Nelinistit de moment. De moment, cand se vorbeste de Biblioteca 2.0, Biblioteca 3.0, iar el se „zbate” intre colectii departe de a fi satisfacatoare, in sedii avariate, desconsiderat de autoritatile locale. Curios – ca sa fie mereu in cautare de noi solutii pentru desfacerea ghemurilor de provocari ce-l înnabusa si cu implicare in destinul bibliotecii. Mihai Eminescu arata ca progresul real „opereaza nu in afara, ci înauntrul oamenilor” acesta nefiind posibil fara permanenta munca, de aceea bibliotecarul trebuie sa depuna multa munca pentru a depasi circumstantele sociale, financiare, profesionale. Adica sa constientizeze necesitatea efortului in ceea ce priveste obtinerea de noi competente si sa doreasca schimbari. Numai prin munca vom obtine si cultura si profesionalism. Ma refer la munca bine organizata si nu la cea debusolata de ambitii.

Indraznesc de a crede ca vom avea intelepciunea de a ne ridica din ruinele profesionale in care activam si vom renaste in Biblioteca 2.0, 3.0…

Eugenia Railean BP „M. Sadoveanu”, Soroca


Filed under: bibliotecari, bibliotecarul 2.0