Viaţa unei mari personalităţi moldoveneşti.........Aureliu Busuioc

În familia lui Alexandru şi a Olgăi Busuioc în comuna Cobîlca(azi Codreanca),judetul Orhei,se naşte la 26 octombrie 1928 fiul Aureliu,viitor scriitor, dramaturg şi ziarist.Între anii 1935-1939 a urmat Şcoala primară de aplicaţie de pe lîngă Normala eparhială de fete,unde a avut-o ca directoare pe Elena Alistar,cunoscuta luptătoare pentru Unirea din 1918.Apoi au urmat studiile în Liceul „Alecu Russo” pe care le-a întrerupt din cauza războiului dar le-a continuat la Timişoara la Colegiul naţional bănăţean „C.D.Loga” unde în 1948 şi-a luat bacalaureatul la Agronomie.Văzînd că nu prea are vocaţii agricole între anii 1948-1949 a ales Şcoala militară de ofiţeri Transmisiuni din Sibiu,pe care o absolveşte,da o părăseşte in anii 49 pentru a se alătura familiei,obligată de autorităţile sovietice de ocupaţie să se „repatrieze”.După cîteva luni de şedere în lagărul sovietic au fost „repatriaţi” la Chişinău,unde li s-au repartizat o cămăruţă într-un subsol.În iarna anului 1950 s-a angajat în calitate de depanator-radio la un atelier unde a reparat amplificatoare antediluviene pentru cinematografele săteşti,iar toamna a intrat la Institutul pedagagic.În acelaşi an începe să tipăreasca poezii şi diferite publicaţii.Între anii 1952-1954 a activat ca redactor la Editura de Stat.A fost primit ca membru a Uniunii scriitorilor in anul 1954 pe baza a două volumuri,unul Prafuri amare,cu poezii satirice şi umoristice,altul La pădure,poezii pentru copii.Odată turmentat de succesul al primelor tipărituri,a scos una după alta, cărţuliile de versuri Piatra de încercare ,Dor , Firicel de iarbă rară , Poezii , Versuri , Vise color şi altele pînă în 1965 cînd a început să atace proza.În 1966 apare romanul „Singur în faţa dragostei” care a fost întîmpinat de publicul cititor foarte bine.Acest roman la făcut pe scriitor să creadă că vocaţia lui adevărată este exprimarea obişnuită,firească,nesupusă regulilor versificaţiei.În 1971 apare în traducere ,la Riga ,Moscova,Vilnius,Bratislava,romanul „Singur în faţa dragostei”.În 1973 apare romanul „Unchiul din Paris”care a fost editat aproape în toate capitalele republicilor din fosta U.R.S.S.Tot în proză a mai scris şi trei piese de teatru una din ele e Radu Ştefan,întîiul şi ultimul transformată de regiyorul Ion Ungureanu şi teatrul „Luceafărul” într-un spectacol foarte reuşit.A scris şi proză pentru cei mici:Cizmele cocostîrcului,Aventurile lui Nătăfleaţă,Marele răţoi Max-traduse şi ele in engleză,germană,rusă,franceză şi spaniolă.Cum poezia,care se scrie mai repede,chiar şi pe genunchi scriitorul a revenit şi pe domeniile ei cu Îmblînzirea maşinii de scris ,cu placheta de sinteză În alb şi negru ,broşurica Plimbătorul de purici şi culegerea Concert ,pentru care in 1996 i s-a decernat Premiul naţional al Republicii.Între timp a reuşit să mai fie şi funcţionar.Redactor pe la edituri,salahor pe la gazete,adjunct la revista „Scînteia leninistă” şi la ziarul „Tinerimea Moldovei”.A fost ales în 1977 secretar al Uniunii scriitorilor.
Îi sînt şi-i voi rămîne fiu,
Mi-i cîntecul ei casă.
Frumoasă-i limba care-o ştiu,
E tragic de frumoasă.
Aureliu Busuioc