Despre politica foamei
1. Guvernul Republicii Moldova înştiinţează:Prim-ministrul Vasile Tarlev a susţinut o conferinţă de presă axată pe situaţia în sectorul agricol, precum şi măsurile întreprinse în vederea atenuării consecinţelor secetei (VIDEO)
Sursa: www.gov.md
2. Cotidianul ADEVĂRUL de azi publică:
Marea secetă din 2007 a costat Republica Moldova o pătrime din PIB
Ţăranii din Basarabia aşteaptă ajutor ... Politicile economice autohtone şi buletinul meteo golesc vistieria ţării şi readuc spectrul foametei din anul 1946. Este nevoie de reforme economice
Republica Moldova se află în pragul unei crize alimentare, generată de starea de secetă prelungită. Conform unor estimări oficiale, acest fenomen a costat Republica Moldova circa o pătrime din PIB şi mulţi dintre specialiştii de la Chişinău spun că această criză este mult mai gravă decât cea din 1946, când Basarabia s-a confruntat cu o foamete fără precedent.
Preşedintele Vladimir Voronin a semnat un decret privind sporirea securităţii alimentare a ţării, iar premierul Tarlev a sugerat agricultorilor din raionul Ocniţa să renunţe la subvenţiile acordate de stat în favoarea raioanelor de sud ale Moldovei, afectate grav de secetă, dar numai circulaţia hârtiilor oficiale nu rezolvă problema.
Moldova cere sprijin internaţional
Conform publicaţiei „Flux" din Chişinău, seceta a afectat în special raioanele Orhei, Teleneşti, Hânceşti, Bălţi, Făleşti, Soroca, şi Şoldăneşti. La acestea se adaugă raioane ale Autonomiei Găgăuze, cum ar fi Comrat. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare de la Chişinău apreciază că urmează inevitabil o reducere a volumului producţiei din sectorul zootehnic, datorată insuficienţei furajelor. Reamintim că, la sfârşitul lunii iulie, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova şi a solicitat susţinere din partea ţărilor reprezentate pentru atenuarea consecinţelor secetei.
Presa de la Chişinău a prezentat în această perioadă efectele colaterale ale secetei: pentru supravieţuire, ţăranii din toate raioanele Republicii Moldova au început să îşi vândă vitele la preţuri derizorii, de câteva sute de lei moldoveneşti, şi o clasă întregă de speculanţi s-a ridicat şi s-a îmbogăţit. Fenomenul este la fel de prezent şi în România, unde animalele din gospodăriile ţăranilor sunt înstrăinate la preţuri derizorii către intermediari.
Cea mai firavă agricultură din ultimii 60 de ani
Guvernul de la Chişinău a recunoscut că agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei naţionale. Productivitatea actuală înregistrează cea mai redusă cotă din ultimii 60 de ani. A fost ca o recunoaştere a propriei neputinţe, într-un context în care investiţiile străine în industrie sau agricultură sunt nesemnificative. Ceea ce caracterizează în prezent politicile economice de la Chişinău pare a fi incoerenţa.
Pe de o parte, Executivul anunţă „resurse disponibile limitate" şi pierderi bugetare de 518 milioane lei, iar pe de altă parte, statul a iertat plătitorilor de impozite datorii de circa patru miliarde lei, prin adoptarea unei iniţiative legislative a preşedintelui Vladimir Voronin privind liberalizarea economiei şi amnistia fiscală. Potrivit News Agency, şeful Inspectoratului fiscal principal de stat, Sergiu Puşcuţă, datoriile a 32.000 de contribuabili au fost iertate şi au fost ridicate sechestrele pe activele agenţilor economici. Astfel de iniţiative economice au fost aplicate anterior şi în România, unde au dat rezultate dezastruoase.
Salvarea Moldovei, exportul de vin?
"Piaţa neagră" şi "zona gri" a economiei sunt foarte dezvoltate în Basarabia, iar pierderile economice cuantificate de guvern sunt departe de a fi cele reale.
Cartiere întregi din Chişinău şi din alte localităţi importante au fost ridicate cu bani proveniţi din comerţul ilegal cu vin, prin eludarea timbrului fiscal, aceasta în contextul în care, potrivit declaraţiilor lui Igor Vatamaniuc, preşedinte al Uniunii Producătorilor Agricoli "UniaAgroProtect", Republica Moldova se află între primele 10 ţări exportatoare de vin din lume.
Disputele pe doctrinele economice în Moldova sunt aprinse. Specialiştii basarabeni susţin că agricultura poate fi rentabilizată şi pe loturi restrânse, contrazicând politica tradiţională din Occident, unde comasarea loturilor a şters noţiunea de ţăran" şi a lansat-o pe cea de "fermier". Potrivit aceloraşi surse, industria de prelucrare şi agricultura asigură circa 60% din veniturile totale obţinute la export.
Oazu Nanţoi, analist, IPP R. Moldova:
„Cu certitudine ar fi fost o criză importantă în Republica Moldova, ţinând cont de embargoul rusesc asupra vinurilor moldoveneşti impus anul trecut, ţinând cont de creşterile de preţ la gaze şi având în vedere această secetă, dar statul a fost întreţinut de cetăţenii săi care lucrează afară. Este bine de reamintit că 80% din veniturile Republicii Moldova se formează la vamă. Economia reală se situează undeva la 12%, iar sistemul bancar mai aduce 8%. Colhozurile şi sovhozurile în Republică sunt desfiinţate, cu unele excepţii din regiunea separatistă Transnistria. În unele localităţi însă s-a păstrat un sistem de lucru în colectiv a pământurilor, un fel de societăţi pe acţiuni. Cred că situaţia economiei naţionale a Republicii Moldova este confuză la acest moment. Pe de-o parte, guvernanţii spuneau că Republica Moldova este o ţară agrară, cu un popor muncitor. Ce te faci însă fără dotări? Nu există, practic, un sector industrial, a mai rămas ceva din industria uşoară, de prelucrare, dar complexul industrial al fostului URSS s-a dus pe apa sâmbetei. Sigur, seceta este o situaţie de risc, poate provoca tensiuni sociale, dar eu nu cred că va avea implicaţii serioase pentru stabilitatea socială."
Traian George Horia
sursa: http://www.adevarul.ro/articole/basarabia-sub-spectrul-foametei/322314
Sursa
2007-08-10 09:25:29