1289 cazuri COVID-19 în Moldova
1210 – cazuri active
50 – cazuri vindecate
29 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 10 aprilie 2020 ora 04:25


Auschwitz: reminiscenţele unei vizite de o zi (II)

Antecedentele vizitei

În postarea anterioară legată de vizita de o zi la Auschwitz am enunţat câteva motive legate de dorinţa de a vizita unul din „câmpurile morţii” aflate pe teritoriul Poloniei. În realitate, a merge la Auschwitz nu este ceva de genul a merge la un cinema sau la un muzeu. Este mult mai mult decât o simplă plimbare printre barăci şi ruinele crematoriilor. O asemenea vizită necesită o pregătire emoţională şi informaţională premergătoare. Ca să înţelegi utilitatea unei asemenea vizite trebuie să treci şi printr-o serie de experienţe anterioare. Iată-că, în această postare, voi relata despre două experienţe personale care s-au petrecut în preajma vizitei multdorite.

Despre Auschwitz nu se glumeşte
Cu câteva zile înainte vizitării „câmpului morţii”, aşteptând taxiul pentru a merge în campusul unde eram cazaţi, un coleg maghiar s-a înfuriat rău de tot când cineva a făcut o glumă cu referire la lagărul de la Auschwitz. Imediat aflaserăm că respectivul coleg îşi pierduseră bunicii în unul din crematoriile de la Birkenau. De aceea, pentru el sintagma Auschwitz-Birkenau este ceva care nu poate fi utilizată în glume sau dispute neavenite. La acel moment, am păstrat o clipă de reculegere şi nu am comentat nimic. Taxiul a venit, iar noi tot îngânduraţi am rămas, de parcă ploaia ne înmuiase gândurile.
Remarca colegului, care de altfel este evreu de origine, m-a pus serios pe gânduri, deoarece acel loc pentru multe milioane de oameni este un loc destinat cugetării şi reculegerii. Considerentul mi s-a confirmat în ziua vizitei: lacrimi, tăcere, îngândurare...

A întreba despre Auschwitz poate comporta şi consecinţe isterice
Organizatorii evenimentului la care am participat (o şcoală de vară despre care voi posta în scurt timp un set de amintiri plăcute) au considerat, după experienţa anilor anteriori, că vizita complexului este dureroasă şi de nesuportat pentru mulţi dintre participanţii la acţiunea noastră. Astfel, s-a decis organizarea unei vizite în regiunea Malopolska şi în Krakow. Doar cine vroia putea să opteze pentru vizitarea individuală a lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau. Aşa aflasem că cineva din Ungaria şi o colegă din România aveau curajul să meargă.
Cu o zi înainte de vizitare am început să-mi caut colegii cu care trebuia să mergem în grup. Tot căutând, cineva din organizatori îmi spune că o colegă participantă, care este din Polonia, lucrează în calitate de ghid la acel complex memorial. Deja, atât de interesat fiind, am început să o caut şi pe colega cu pricină, de la care puteam să aflu careva detalii tranzacţionale privind transportul, perioada de vizitare ş.a. Ei, şi tot întrebând de fiecare coleg şi colegă, dau peste o colegă cehă şi care locuieşte în Slovacia, confundând-o că este poloneză, se asemănă foarte mult cu persoana pe care o căutam. Intrând în discuţie am întrebat-o în felul acesta „Nu cumva tu eşti cea care lucrează la Auschwitz?”. O clipă de tăcere... Apoi, una de indignare... Şi, urmează un tril de ocară legat de faptul cum de am putut să o întreb aşa ceva, că este inuman şi oribil. Ocara tiptil s-a transformat şi într-o cursă circulară de-a prinselea. Trebuia să primesc câteva palme bune pentru a înţelege cât de gravă a fost situaţia pentru colega supărată foc. Salvarea mea a fost unul din colegi, belorus şi care a studiat foarte mult despre problema Holocaustului. Servindu-mi drept paravan de protecţie a palmelor ce căutau cu atâta zel faţa mea, colegul a intervenit şi a explicat că eu am întrebat inocent fără nici o acuzare istorică şi că într-adevăr în grupul nostru se afla o persoană care lucrează pentru complexul muzeal Auschwitz-Birkenau. Colega isterizată s-a calmat şi a înţeles contextul şi situaţia întrebării mele, dar mi-a spus ca pentru viitor să fiu atent cum pun astfel de întrebări. Peste puţin timp după lecţia de comportament şi etică de a pune întrebări, la o bere – într-o fabrică de bere, am găsito pe colega care lucrează pentru complexul muzeal Auschwitz-Birkenau, iar colegii maghiari m-au găsit ei. Între timp se răspândise şi zvonul cum aveam să o primesc din cauza întrebării mele neatente şi nediplomatice.

Morala situaţiei nediplomatice
Trebuie să recunosc că situaţia m-a pregătit moral, dar şi mi-a oferit o lecţie de etică a discursului, fapt care trebuie învăţat de fiecare persoană care are de a face cu o muncă de relaţionare cu publicul larg.
Aşa am înţeles că doar pronunţarea cuvântului „Auschwitz” provoacă o stare de nelinişte şi repulsie. Această stare se păstrează adânc în memoria colectivă a populaţiei din zona învecinată. Aceasta se observă în discursul public, comportamentul social, cooperarea interetnică, înfăptuirea politicilor sociale, educaţionale sau culturale etc. În acel spaţiu tranziţia are o semnificaţie aparte: de la viaţă către moarte, trecând prin-o camera de gazare şi un cuptor dintr-un crematoriu.
***
pozele sunt scene din filmul Fateless

Sursa
2007-08-12 15:58:19



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

20:07:54Promo -Spune ca a carat rastignirea cu trei carute- IN CURIND —» Curaj.TV | Media alternativă
18:20:34O singură firmă funerară legală la Caraș Severin —» Curaj.TV | Media alternativă
18:18:45Hostriver oferă 6 luni de găzduire gratuită companiilor afectate de criză —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
16:25:00©️ Ferestre și uși închise —» Licurici de suflet
16:09:10Las cosas se revelan en silencio/ Lucrurile prind contur în tăcere* de Montserrat Martínez —» Andrei LANGA. Blogul personal
15:55:48Optimistă. Noi, viii —» Gheorghe Erizanu
15:25:03L'occidentalocentrisme genre ? Le poststructuralisme c'est quoi ? —» turn up the silence
14:28:54DE CE MEDICII REFUZĂ SĂ VORBEASCĂ? Al vostru Vlad Filat —» Nicolae Federiuc
14:21:04С 10 апреля пациенты с легкими формами COVID-19 будут проходить лечение на дому —» Заметки Начинающего Журналиста
12:57:52Rusia nu va scăpa de responsabilitatea MN17 —» ACUM ÎN UCRAINA
12:48:36UE sprijină R. Moldova în combaterea epidemiei de coronavirus prin realocarea a 87 de milioane de euro —» Elena Robu
11:18:22Interacțiunea dintre OM-MAȘINĂ —» BiblioCity
10:21:32Speaker Demotivațional – Catedrala Neamului e tot ce aveam nevoie —» Curaj.TV | Media alternativă
10:08:36Vlog: Ultimul video făcut în pușcărie —» Curaj.TV | Media alternativă
09:30:36Teoriile conspiraționiste despre COVID-19 —» blog cultural
08:55:39В эти выходные в Кишиневе и в Бельцах не будет ездить общественный транспорт —» Заметки Начинающего Журналиста
00:47:16Un șir de vagoane.... —» Andrei LANGA. Blogul personal
20:44:02Abuz al poliției din București după ora 22 —» Curaj.TV | Media alternativă
20:15:53Ea ajută voluntar moldovenii din Spania să revină acasă —» Curaj.TV | Media alternativă
19:41:18SECURITATE PE INTERNET – reguli pentru copiii isteti —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
19:11:12Un șir de vagoane.... —» Andrei LANGA. Blogul personal
16:16:52Muzica unește si inspiră optimism! —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
15:51:29Friptura de vita in stil georgian —» Bucataria Talinei - condimentat cu dragoste
15:05:28Educația fizică online —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
14:39:54Muzeul Național. Trei bilete —» Gheorghe Erizanu