În RM, ca şi peste Prut de altfel, numele scriitorilor păşunişti sunt cunoscute practic de toată lumea. Nu putem susţine acelaşi lucru şi când e vorba de fizicieni, matematicieni, chimişti celebri. E straniu totuşi că personalităţile care au contribuit la crearea unor maşini noi, substanţe etc. sunt total necunoscuţi publicului larg, iar cei ce s-au arătat impresionaţi de floricele, albinuţe şi imaşuri sunt recognoscibili din prima. Şi când le este pronunţat numele, şi când le este agăţat portretul prin biblioteci, şcoli, ziare etc. Aş mai înţelege dacă am fi avut parte măcar de un scriitor care să fi produs o mică schimbare de mentalitate, să fi avut opere inovatoare, să fi creat un curent de opinie, o şcoală literară, imitat cu veneraţie de poetaştrii şi grafomanii din alte ţinuturi. Dar aşa, scriitorii adevăraţi s-au născut pe alte meleaguri, iar grafomanii şi poetaştrii – la noi, unde au parte de onoruri regeşti. “Creatori” care nu s-au obosit să-şi depăşească epoca ori s-o facă mai inteligibilă pe a lor, cea în care îşi duc traiul alături de restul oamenilor, nepoeţi. S-au instalat comod cu un secol-doi în urmă. Contribuind alături de cler şi partid la alienarea şi îndobitocirea conaţionalilor. Câteva versete din Biblie şi câteva din Vieru şi Kompania – cam asta ar fi formula perfectă pentru mentalitatea de secol 19.
Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că nu sunt ei vinovaţi. Orizontul şi inteligenţa oricum nu le-ar fi permis mai mult. S-au întins cât le-a fost plapuma. Poate că ar trebui să fim noi, cei obişnuiţi să înghită gogoşi literare, mai lucizi? Totuşi, cred că nu religia ar trebui să fie disciplină opţională de studiu, ci orele de literatură. La ce ne mai trebuie religia în şcoala moldavă, când literatura naţională produce exact acelaşi rezultat?
