Nu reuşesc să înţeleg totuşi esenţa unei organizaţii cum e ONU. În preocupările ei nu intră şi drepturile, libertăţile omului? Dacă e aşa, atunci de ce acceptă în rândurile sale state tribale, sălbatice, care nici măcar nu cunosc sintagma? Cum pot face parte din ONU astfel de state ca Afganistan sau Iran, care-şi lapidează cetăţenii în baza unor “infracţiuni” de ordin moral? Doar pentru că aici sunt concentrate cantităţi imense de petrol? Cât de ipocriţi sunt intelectualii ce pretind că ţările în cauză nu pot fi penalizate, deoarece trebuie să le respectăm tradiţiile, specificul cultural. Dar nu tre’ să existe o limite în cutume? Poate accepta comunitatea internaţională practici de omucidere pe motiv de nerespectare a unui verset dintr-o carte religioasă? Nu mai vorbesc de organizaţii specializate pe drepturile şi libertăţile umane, cum ar fi ONU, bunăoară. De ce încă nu li s-a impus un embargou ţărilor în care se practică lapidarea?
Zilele acestea am citit în pe diverse situri de ştiri că doi amanţi (un bărbat şi o femeie din Afganistan) au fost lapidaţi în public pentru adulter. Aceeaşi soartă o aşteaptă şi pe o femeie din Iran, căreia, se pare, mărturiile i-au fost smulse prin tortură. Şi dacă mai punem la socoteală că dobitoacele de peşteră ce aruncă cu pietre în aceşti martiri sunt şi ei nişte adulterini care pur şi simplu au avut norocul să nu fie ei înşişi surprinşi încălcând versetul ucigaş…
