Anii rămîn în urmă. Mie totuşi mi-e dor de 2004. Liceu, cu emoţii la algebră Primul an cînd am început să locuiesc fără părinţi (trăiască ouăle prăjite, hrişca şi Mivina ) Convingerea că nu dau la Drept Parcul din Ciorescu, cu fluturi (în stomac) şi gîndaşi (în cap) Naşterea nepoţicăi Valeria Doar un hit la [...]