Nu stiu in ce masura utilizatorii blogului ajung sa citeasca comentariile, unele ascunse printre postarile deja trecute pe planul doi. Administratorul blogului este primul care le descopera acestea, sarind in fata imediat ce deschizi Panoul global de control, motiv pentru care voi incerca sa pun in fata orice idee de valoare desprinsa din continuturile venite de la Dumneavoastra. Din comentariul protagonistei postarii din 4 august Biblioteca Publica Bravicea in spatial virtual, Angela Zatic, se desprinde un adevar stiut dintotdeauna, dar care contine alte valente in era digitala, cand totul se schimba atat de repede si ai impresia ca daca nu tii pasul cu toate cate se intampla ramai in urma pentru totdeauna.
“D-a Osoianu, va mulţumesc mult pentru încurajare. M-aţi onorat cu comentariul. Poate prea mult am meditat asupra proverbului latin “Festina lente”, dar am fost cu siguranţă printre cei peste 10 000 utilizatori ai blogului. Aveam nevoie de timp să înţeleg ce am de făcut. Am înţeles: trebuie să muncesc…dar mi-am dat seama că nu este îndeajuns pentru a schimba lucrurile în bine. Trebuie să MUNCIM…”
Munca este solutia. Cu cat mai repede vom accepta ideea, ca este nevoie de multa munca pentru a face fata provocarilor timpului, cu atat mai repede vom micsora distanta ce ne desparte de restul lumii. O biblioteca conectata Interet poate scoate comunitatea din izolare, iar pentru aceasta un bibliotecar trebuie sa munceasca enorm, de cele mai multe ori singur, pentru a invata niste lucruri, pentru a rezolva niste probleme, pentru care n-a fost pregatit. Ar fi mai usor, daca am avea specialistii de profil in preajma, dar nu-i avem si nici n-avem timp pentru a-i astepta sa apara. Deci unica solutie este munca. Sa ne invatam singuri a face niste lucrurl indispensabile societatii moderne si apoi sa invatam si pe altii.
Ma gandesc, ca esenta Bibliotecii 2.0, care plaseaza utilizatorul mai spre centrul activitatii bibliotecii are si acest substrat, implicarea utilizatorilor in solutionarea unor probleme ce tin de implementarea tehnologiilor WEB 2.0. Va trebui sa ne asumam si acest risc, mai ales acolo unde nu vor fi alte solutii. Dar deja este bine, bibliotcarii inteleg ce au de facut, iar moldovenii au o ambitie, daca vecinul a facut ceva frumos se pun luntre si punte si incearca a face ceva inca si mai bine. Sa speram ca aceasta ambitie a noastra va fi de succes si in cazul alfabetizarii digitale, care va scoate biblioteca pe alta traiectorie.
Vera Osoianu
Îndosariat la:bibliotecari
