Omul se naşte şi moare. Pe scurt - viaţa. Numai că, vedeţi voi, între aceste mari evenimente au loc altele, parcă mai importante decât începutul şi sfârşitul. Părerea mea. Sunt întâmplări care ne definesc, ne fac să spunem că am trăit. Cât de importantă este, de pildă, căsătoria? Nu, nu vreau să lansez o dezbatere. Vreau să spun doar că pentru fiecare însurătoarea are propria semnificaţie. Este aiurea să ne lansăm în aprecieri din moment ce suntem atât de diferiţi. Vom vorbi în propriile limbi, nu ne vom înţelege, ne vom certa şi vom uita lucrul cel mai important: că trebuie să trăim… să trăim evenimentele importante.
-
Deci viaţă, adică timpul dintre naştere şi moarte, înseamnă evenimente, păi, evenimentul “căsătoria” merită să existe. Merită să se întâmple. Pentru tine, pentru omul iubit. Nu pentru alţii. Cad într-o filozofare exagerată. Mă apucă uneori. De ce? Pentru că mă însor, iar în aceste moment atât de important pentru mine mă gândesc la început şi la sfârşit. Vorba lui Creangă, chiar şi la cea mai interesantă şi înfocată petrecere omul poate cădea în cea mai mare disperare şi tristeţe.
-
Aşa că nu privesc în urmă, privesc doar înainte. Sâmbătă este ziua în care fac pasul mare. Spun “da” şi am o viaţă înainte. O viaţă frumoasă alături de EA. Ei şi, căsătoria este un nou început în această viaţă.
-
ps: Cam atât de la Chişinău, unde acum este caniculă, iar eu o fac pe organizatorul de nunţi. Priceperea de jurnalist mă ajută să învăţ din prima lucruri despre care nu aveam habar. Oare mă las de meserie? Nunţile par profitabile în Moldova.