Stiu ca ati mai auzit chestia asta de la mine. Atunci calatoresti nu stii niciodata unde o sa ajungi, unde o sa dormi sau cu ce persoane alaturi vei fi. Si de aceasta data norocul, Providenta sau mai stiu eu cine a facut ca in jurul meu sa am persoane extraordinare care mi-au facut noua calatorie ceva de pus cu mandrie si cu multe, multe, multe amintiri placute acolo undeva la vedere. Nu la naftalina, dar undeva unde amintirile sa fie alaturi de tine si sa te mangaie.
Acum cand ma gandesc la ceea ce a fost in Romania, e de parca as manca o ciocolata Poiana cu o ceasca de Mate in mana, adorandu-le pe ambele dar parandu-mi rau ca s-au terminat. Partea buna e ca: Mai poti sa-ti faci mate, si ciocolata la fel mai este. Asa ca mi-am facut o promisiune, sper sa mi-o respect, pana cand nu va zic care.
Despre Romania.
Sunt sigur ca multi din cei ce citesc acum, vor sa vada cum mi-a parut mie Romania, altii sa-i reconfirme sau sa ignore anumite stereotipuri sau ceva de genul.
Mi-e Romania mi-a placut, dar daca sincer nu prea am vazut multe diferente fata de ziua mea de zi cu zi din Romania. Cand am mers prin sate, aceleasi sate. In oras la fel bordurile crapate si asfaltul la fel, la zebre tot nu treci cu inima impacata ca ti se va da drumul, totusi acolo incep sa se obisnuiasca cu zebrele.
Oamenii totusi acolo mi-au parut mai plini de viata. Nu stiu de ce la noi, cand un om zambeste si pare plin de viata i se reproseaza ca e superficial, ca viata asta e grea si cum naibii sa zambesti la toate. Totusi eu nu vreau sa traiesc intr-un cavou viu, de aia imi plac persoanele de pe fata caruia poti citi o lumina.
In Romania exista tramvaie. Apoi pentru mine si berea buna era mai ieftina, in magazin, o bere al de Ursus sau Timisoreana e la pretul berii noastre Chisinau, apoi Becks, Carlsberg si Stella urmeaza un pic mai scumpusoare, dar in banii nostrii ies la vreo 9-10 lei. In cluburi la fel, berea e in juru la 4-6 Roni, si asta e destul de decent, nu cum la noi pentru o bere treb sa arunci peste 50 lei.
Pentru mine la inceput era ciudata adresarea cu “Ciao”, ca Salut. Apoi nu stiu de unde trend-ul asta de a face din orice “gerie“, adica Tutungerie, Gelaterie si o gramada de astea, cine stie ar putea sa dea mai multe exemple ca eu nu prea le-am memorat desi am incercat.
Customer Service desi e mai avansat, mai e de lucrat si acolo, pentru ca si acolo majoritatea isi urasc slujbele si isi zic ca vor sa faca altceva dar din cauza conditiilor economice treb sa se multumeasca cu ce au.
Ce a fost ciudat, un pic pentru mine, la Alimentare, in fata se vindeau legume, care faceau partea din Alimentare, asta asa cum la noi babutzele van rosii, cartofi si castraveti, acolo le-au combinat si au facut 2 in 1, si Alimentara si babuta cu rosii.
Romania totusi pare mai istorica, cu cladiri foarte vechi, monumente foarte vechi, si in orase al de Alba sau Sibiu, chiar te duci putin in timp si te simti mai medieval iar atmosfera asta persista. Ceea ce e frumos, din pacate noi avem cioburi de vechituri, care desi sunt, nu incheaga o atmosfera de aia care sa persiste si dupa vizita.
Desigur ca eu nu stiu care e sistemul birocratic acolo si al multor alte chestii, dar as spune ca se vede ca Romania si Moldova is acelasi aluat si is facute de acelasi tata si aceeasi mama, asta ce nu ar zice ambele parti.
Din punct de vedere lingvistic, ce mi-o trezit amuzamentul e ca, noi practic am intelege totul oricum nu ar fi sucite cuvintele, dar daca eu nu voiam ca sa fiu inteles, apu nu eram inteles. Romana e romana, moldoveneasca nu exista, tot ce avem noi e slangul cauzat de fenomenul de bilingvism, care este prezent si in partile unde traiesc unguri si romani, sarbi si romani, bulgari si romani, de asemeni asa cum e peste tot. Pacat de politica asta care tinde spre extreme, chiar pacat. Mai ales ca nici romanii pan la urma nu constientizeaza ca noi vorbim aceeasi limba romana.
Eram la deschiderea oficiala ISWinT, si acolo un domn imi cere daca pot sa-i dau niste apa consolului din Serbia, si doar imi zice, apoi se uita la badge-ul meu, vede Moldova, si zice, a ty govorishi pa ruski, si cere apa de la altcineva. Eu i-am zis, Nu, Domnule, eu vorbesc si Romana.
Pacat e ca, omul ala parea destul de inteligent si ca ar cunoaste multe chestii, dar by default, prin asociatie Moldova – rusa, si-a inchipuit ca vorbesc doar rusa. Foarte aiurea.
La festival desi la inceput am incercat sa vorbesc Engleza cu toti, fara sa fac discriminare, atunci cand toti imi ziceau daca cunosti romana de ce nu vorbesti in romana, am decis bun, nu fac nici acest fel de discriminare. Vorbeam romana, cu cei ce vorbeau romana, vorbeam rusa cu cei ce vorbeau rusa, si cu restu care nu ma intelegeam nici in romana si nici in rusa, le ziceam in engleza. Si uite asa.
Timisoara.
Mie mi-a placut foarte mult Timisoara, eu acu e in Top orase preferate din Romania si Estul Europei. Fiind acolo si vorbind cu strainii, nu stiu de ce nu ma simteam ca is altundeva decat acasa, si cand vorbeam despre Moldova deobicei ziceam, aici la noi in loc de acolo la noi.
Ce mi-a parut amuzant e ca aici, oamenii scurteaza foarte mult cuvintele, adica de la cuvinte uzuale ca “merem, lucri” pana la prenume care mereu is prescurtate la 4 litere: Cata, Sori, Ella, Miha, Vali.
Din punct de vedere arhitectural e superb. Catedrala din centru e foarte frumoasa, apoi Piata din Centru, Piata Unirii, da un aer specific.
Ce voiam sa mai zic despre Romania, au foarte multe banci, mai multe ca fast-food-uri sau alimentare.
In piata din Centru puteai vedea inca gaurile de la gloantele din timpul revolutiei.
Iulius Mall
Se zice ca asta e unul din cele mai mari mall-uri din Romania, sa va zic, ca intr-adevar poti sa te pierzi pe acolo. Mi-o placut ca au Starbucks, desi eu as fi preferat un Caribou Coffee, si sa-mi iau preferatul Northern Lite Latte Carmel. In schimb mi-am luat un Machiatto Carmel si o fost destul de fainut.
Locul meu preferat din Mall, a fost libraria Carturesti, Asa de lovely. Aici poti citi, bea un ceai si asculta muzica foarte buna, apoi si domnisoara de acolo se vede ca era foarte citita si foarte amabila, si deasemenea recomanda chestii foarte bune, eu zic sa aveti incredere in ea cand va duceti acolo.
Ceaiuri sunt o sumedenie, ai de unde iti alege, ba chiar au si mate, asta e super sweet. Si cartile ti se aduc foarte repede si preturile la ceai is foarte ok, cam la vreo 30 lei de a nostri pentru un ceinicut. Apoi si cartile is mai ieftine.
Eu cand am fost, canta Tracy Chapman (chiar am intrebat cine canta), mi-am luat un ceai Sunday Morning, foarte, foarte gustos, si am rasfoit cartile pe care mi le-am luat, o triologie de-a lui Frederic Beigdeber: Dragostea dureaza 3 ani, Shutter’s Club si Povestea unui tanar ticnit.
Eu am mai intrebat de carti de-a lui Marquez, ea mi-a mai recomandat Mark Levy, care se intampla ca l-am citit o data de la schimbul de carti, cartea Unde Esti?, bunisoara cartea, m-a facut sa traiesc ceea ce traiam atunci.
Daca treceti prin Iulius Mall, sau gasiti pe undeva vre-un Carturesti, numaidecat intrati in el, nu vei regreta, asta e recomandare direct de la Acasa la Fluturas.
Apoi aici in Mall, poti gasi si mancare chinezeasca, la pret decent, adica undeva 15-16 roni, si asta include orezu si un side de chiken sau legume, si mancarea e gustoasa, nu chiar ca in chinatown, dar ce vrei, chinese food in eastern europe asa e. Totusi, e foarte greu sa-tin dai seama ce fel de pui e, cand denumirile is traduse, si puii is pregatiti altfel.
Racing and Drifts
Daca totusi dai prin Timisoara treb sa te duci vineri si la Street Racing si Drifts langa Iveco, nu va explic cum sa ajunde-ti acolo, ca nici eu nu stiu, dar daca intrebati de lume ei vor sti.
Atmosfera de Fast and Furious exista. Si masini de la care sa le iasa fum din cauciuri la fel. Era acolo un Mustang care practic si-a distrus cauciucurile, si cauciucurile lui practic ar fi costat mai mult ca multe masini de acolo.
Din cate am auzit nu e nimic ilegal acolo, ca se produc pe o private property asa ca chill si relax, eu asa am facut si mi-a placut.
Ce mi-a mai placut in Timisoara, ca ei au regiunea numita Studenti, unde se gasesc majoritatea caminelor, facultatilor, si aici practic e mini-orasul in oras al studentilor, si un fel da aerul asta studentesc al regiunii, la fel cum era si in Manhattan, Kansas in state, cu cluburi pentru studenti, baruri, librarii, biblioteci, all in one place.
Apoi nu stiu, nu prea ai cum sa te pierzi in Romania daca cunosti romana, asa ca Recomand de vizitat.
Arad
Arad-ul e destul de fainut, dar sa zic ca m-a impresionat nu prea pot. Are locuri vechi si teatre vechi si strand frumusel, dar e ceva de genul, ai venit o data, ai facut poze, si poti zice ca ai fost, poate ca nu prea am avut timp sa-l vad si sa-i descopar maruntaiele, dar asa ca prima vedere nu e cine stie ce. No offence pentru cei ce locuiesc in Arad.
Fusesem acolo la un teatru, care as putea spune ca Mihai Eminescu al nostru e mult mai frumos si mai ambiant, nu stiu de calitatea pieselor dar totusi.
La Arad totusi m-am intrebat, da de ce noi nu avem stranduri in Chisinau?
Alba-Iulia
Alba e intr-adevar istoric, si din cauza asta i se acorda si o insemnatate deosebita, si practic ti se insufla inainte de a ajunge aici, si vrei nu vrei ii simti aerul, mai mult preconceput decat este, mai mult imaginar decat real, dar oricum e frumusel oraselul.
In complexul ala intoric de acolo e foarte fainut. Schimbarea Garzilor de acolo, medievale, mi-a amintit de schimbarea garzilor din Londra, desi in UK e mai pompos, calutii aici sunt la fel de ascultatori. Si chiar simti un pic mirosul medieval de pe acolo. Noi ne intrebam daca chiar si atunci cand ploua se schimba garzile, pentru ca atunci nu prea sunt turisti pe acolo.
Am vazut si monumentul lui Horia, Closca si Crisan, intrat-am si intr-o biserica catolica unde au fost ingropati multi domnitori cu nume maghiar, apoi si in cea ortodoxa. E un loc ce trebuie vizitat.
Desi mi s-a spus ca de 1 Decembrie e cu mult, cu mult mai frumos, vizitandu-l pe 26 iulie, mi-a parut la fel frumusel. Deci e din categoria Recomand.
Sibiu.
Uhhh, Sibiu,Sibiu, asta chiar e in top orase preferate din Romania, si desi fusei acolo mai putin de 2 zile, mi-a intrat in sange, si l-as recomanda oricand si oriunde.
O prietena l-a descris ca fiind un mix intre Brasov si Roma, cum nu am fost in nici unul din celelalte 2 orase, cred ca va trebui sa le vizitez cu aceasta ocazie, sa vad veridicitatea celor afirmate.
Desi chiar l-am vazut pe ploaie si doar cateva raze de soare ne-a bucurat vazduhul, si asa l-am placut.
Acolo in centru e un oras inchis de masini si chestiute de astea, pastrandu-se ceea ce este acolo frumos, turnuri si casute. Exista foarte multe piete, si deobicei aflandu-te in una, vezi o iesire obscura, si cand intri acolo gasesti o alta, mai frumoasa ca precedenta, e asa un fel de labirint al pietelor frumoase, cu fantani arteziene in mijloc.
Daca va duceti acolo, numaidecat treb sa va duceti pe Podul Minciunilor, si desi nu ve-ti minti pe nimeni, ve-ti spune ca macar a-ti incercat, si poze ve-ti face.
Monica, lady in charge la festival, ne-a aratat un magazin foarte fain. Magazinul se numea: Ma gandesc la tine, si se pare ca mai inainte era deschis NON STOP, deci locul perfect de a face o poza Tres Romantique. Si de atunci, uhh, tot ma gandesc non-stop, ce sa-i faci, probabil e vreun blestem-noroc al locului, faci o poza si ramai bantuit cu ea.
Acu nu cred ca ar mai ajuta sa arzi pozele ca sa scapi de blestem, ai ramas imortalizat, si facebook-ul a retinut pixelii si codul binar al pozei, si nu mai scapi in vecii vecilor.
In Clopotnita e fantastic, intrarea e doar 2 lei, si are peste 700 de trepte. Am obsevrat ca arhitectii din Sibiu aveau ceva cu scarile in spirala, pentru ca urcai, si nici nu stiai cat ai urcat si nici cat mai ai de urcat, apoi si ameteai de abia vedeai cine e langa tine. Presupun ca scarile astea erau pentru cand erau atacati. Cand cineva incerca sa urce, era de ajuns sa arunci un bolovan pe scari ca astea conform principiului Dominoului se eliberau sau puteai sa torni apa oparita, sau acid, sau… nica sadic nu-mi mai vine in minte. Apoi daca faceai scari de astea si mirele treb sa o duca pe mireasa in casa, atunci precis noaptea nuntii nu se mai intampla in noaptea aia si asa nevirginele puteau sa iasa basma curata si cearseaf murdar din incurcatura.
In timp ce ploua in Sibiu, si incercam noi sa gasim unde sa ne adapostim, surprinzator era greu de gasit un fast-food unde sa te ascunzi de ploaie, doar banci around. Dar tot ii bine, Sibiu-ul nu prea are curse direct spre Chisinau, dar e surviveble.
Bacau
Ce bine e Bacau ca exista 4 curse zilnice spre Chisinau. Si cum am mai zis, Bacaul e foarte pasnic noaptea, nu prea gasesti taxiuri, dar sa te plimbi e super frumos, chiar cu picioarele umflate de ploaie. Exista acolo o biserica humangous, am vazut-o si eu, dar mi s-a mai spus asa.
Se vorbeste ca Bacaul e patria multor genii, o prietena spunandu-mi ca asta totul de la Bacovia se trage. Maybe it’s true, dar eu am ramas placut surprins de Bacau, si m-as duce inca o data sa-l vad si in daylinght. Poate ca la prima impresie nu e ca Timisoara sau Sibiul, dar are ceva cald in el, un ceva cu vino-n coa, si iaca asa.
Eu inca tin minte echipa F.C.M Bacau, fost-au timpuri, nu stiu ce mai face echipa aia, dar m-as duce la un meci de-al lor, apoi nefiind in Divizia A, cred ca biletul e foarte ieftin daca nu gratis.
Si uite asa, a fost Romania mea, si nu cred ca e ultima mea vizita pe acolo. So many places to see, so many people to meet, yay, yay, yay, cred ca de aia se plang oamenii ca au doar o viata.
Ceea ce pot spera eu acum, ca next time voi avea o viza mai lunga, si nu va trebui sa alerg ca Cenusareasa sa ies din tara pana la ora 12.
Urmeaza Povesti din camin, Povesti de la Festival, Povesti de trezit parintii!!!