În loc de episodul săptămânal dedicat “Operaţiunii Basarabia 2010″, vă ofer – pentru săptămâna ce a trecut, şi în care am comemorat începutul tragicelor evenimente din vara lui 1940 – un alt fel de articol.
Vinovaţii pentru tragedia Basarabiei, dar şi pentru tragedia morală a României de azi, trebuie numiţi şi cunoscuţi, pentru că, aşa cum bine spunea un istoric militar patriot, CEI MAI MARI DUŞMANI DINTOTDEAUNA AI ROMÂNILOR, AU FOST… ROMÂNII.
Prin laşitatea acestor 20 „politicieni” (altfel personalităţi de marcă în domeniile lor, unii cu contribuţii pozitive în cultura românească), România a pierdut – poate ireversibil – ONOARE, CINSTE şi DEMNITATE în rândul Europei de atunci şi de azi…
Nu acelaşi lucru l-a făcut FINLANDA, care a decis să reziste cu arma în mână – vezi articolul din wikipedia. După „războiul de iarnă”, deşi Finlanda l-a pierdut, suveranitatea ţării a fost salvată şi, în plus, ţara a câştigat un uriaş capital de simpatie internaţională – ceea ce s-ar fi întâmplat şi cu România, în cazul în care ar fi avut CURAJUL să lupte. Avea exemplul în faţă; trecuseră numai 3 luni de la războiul Finlandezilor…
Dar NU. Politicienii români au decis să se retragă, lăsând un pâmânt românesc în mâna duşmanilor, lipsindu-le tăria de caracter, umilind Armata şi o ţară întreagă. Umilinţă din care nu ne-am revenit nici azi… Iar consecinţele acelui gest l-au resimţit toate generaţiile de-atunci încoace.
Acest lucru ne priveşte PE TOŢI românii. Chiar dacă familiile noastre nu au fost afectate direct de consecinţele acestei retrageri trădătoare, întregul popor român a fost iremediabil afectat din punct de vedere moral, în faţa lumii întregi. Întotdeauna duşmanii României ne vor putea reproşa: “dacă Basarabia era de drept a voastră, de ce n-aţi luptat cu arma’n mână s-o apăraţi, cum face oricine-şi apără un bun al său ?” Am pierdut, deci, respectul şi admiraţia pe baza căruia am fi putut cere mult mai mult - atât după război, cât şi după căderea comunismului - şi pe baza căruia azi am fi fost o naţiune cu mândria neştirbită, cu fruntea sus şi respectată de întreaga Europă ! ACEASTA, şi nu alta, este cea mai gravă consecinţă a actului de la 28 iunie 1940 – tocmai pentru că ea se perpetuează în mentalul colectiv şi rămâne ca un stigmat moral veşnic…
LISTA RUŞINII: cei 20 trădători care în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 spre 28 iunie 1940, AU ACCEPTAT prin vot ultimatumul sovietic şi au decis RETRAGEREA fără nici un foc de armă a Armatei Române din Basarabia, Bucovina de Nord şi Herţa
1. PETRE ANDREI – Ministrul Educaţiein.Brăila; m.1940 (sinucidere)
2. CONSTANTIN ANGELESCU – Medic, consilier regal, n.Craiova; m.1948
3. CONSTANTIN ARGETOIANU – Preşedintele Senatului, consilier regal, n.Craiova; m.1952 (închisoarea Sighet)
4. ERNEST BALLIF – General, consilier regal
*** (nu am găsit fotografie)
n. ? m. ?
5. AURELIAN BENTOIU – Ministrul Justiţiei, n. Făcăeni, Ialomiţa; m.1962 (închisoarea Jilava)
6. MIRCEA CANCICOV – Ministrul Economiei, n.Bacău; m.1959 (închisoarea Rm.Sărat)
7. ION CHRISTU – Ministrul Comerţului Exterior
*** (nu am găsit fotografie)
n.Craiova; m.1953 (închisoarea Sighet)
8. MITIŢĂ CONSTANTINESCU – Ministrul Finanţelor, guvernatorul BNR, n.Bucureşti; m.1946
9. MIHAIL GHELMEGEANU – Ministrul de Interne, n. ? m. ?
10. ION GIGURTU – Ministrul de Externe, n. Turnu Severin; m.1959 (închisoarea Sighet)
11. CONSTANTIN C. GIURESCU – Ministrul Propagandei, n.Focşani; m.1977
12. NICOLAE HORTOLOMEI – Ministrul Sănătăţii, n.Huşi; m.1961
13. IOAN ILCUŞU – general, Ministrul Apărării Naţionale, n.Răşinari; m.1977
14. ION MACOVEI – Ministrul Lucrărilor Publice, n.Nereju; m.1950 (închisoarea Sighet)
15. GHEORGHE MIRONESCU – jurist, consilier regal, n.Vaslui; m.1949
16. RADU PORTOCALĂ – Ministru Secretar de Stat, n.Brăila; m.1952 (închisoarea Sighet)
17. MIHAI RALEA – Ministrul Muncii, n.Huşi; m.1964
18. VICTOR SLĂVESCU – Ministrul Înzestrării Armatei, n.Rucăr; m.1977
19. GHEORGHE TĂTĂRĂSCU – Primul Ministru, n.Craiova; m.1957
20. FLOREA ŢENESCU – general, Şeful Marelui Stat Major, n. Turnu Măgurele; m.1941
- autor: Mădălin FOCŞA
articol prezentat pentru concursul
“28 iunie 1940 – eliberarea sau ocupaţie rusească în Basarabia?“

















