Câteva zile în urmă diplomaţia europeană, în frunte cu Germania, a reuşit să-şi impună punctul de vedere la summitul G20, organizat în Canada. Europenii au fost mai solidari ca niciodată, iar americanii nu au reuşit să-i determine să renunţe la amplele programe de austeritate, planificate pentru viitorii ani. Germania alături de Franţa au reuşit să convingă şi alte state din cadrul G20 că “austeritatea” în Europa este “arhi-necesară”. Vocile lor au fost auzite, fiind consemnate şi în comunicatul final emis la încheierea reuniunii.
Esenţial pentru europeni rămâne timpul pe care aceştia l-au obţinut pentru reducerea deficitelor bugetare naţionale. Până în 2013, Germania şi alte state europene sunt libere să reducă cât vor dori deficitele bugetare. O “derogare” politică internaţională, care descurajează cel puţin pentru 3 ani obiecţiile americanilor, supăraţi pe decizia europenilor de minimiza cheltuielile locale. Explicaţia este simplă – fără un consum intern în Europa este imposibilă relansarea economică a economiei americane, cred adepţii demersului american. Din contra, guvernele naţionale ale UE doresc să îşi asigure o stabilitate economică bazată pe bugete naţionale fezabile, deoarece vor să evite cu orice preţ “scenariul elen”. Or, garanţiile pentru securitatea economică şi financiară proprie sunt mai prioritare decât interesul pentru refacerea economică a statului american. Pentru a ieşi din criză competitivi, europenii au nevoie de cât mai multe resurse interne, colectate din contul reducerilor deficitelor bugetare şi a datoriile externe.
Cu toate acestea, Berlinul şi alte state europene au ajuns la un numitor comun cu SUA în privinţa micşorării datoriilor de stat. Împovărate peste limitele normalităţii, statele europene, alături de americani şi alte state G20, au insistat ca acest indicator să fie îmbunătăţit până în 2016.
Ceea ce nu au reuşit să obţină nici europenii, nici americanii, este acordul celor 20 de state să instituie mecansime de control financiar global, care să reglementeze sectorul financiar bancar – principalul vinovat pentru declanşarea crizei curente. S-au împotrivit cel mai mult Canada, Australia şi Brazilia, care au avut de suferit puţin în urma crizei financiar-bancare şi nu vor o “guvernanţă” economică nerelevantă intereselor lor. Altă iniţiativă eşuată de către europeni este introducerea unor impozite universale pentru actorii bancari, aplicabile la nivel internaţional.
Deşi, beneficiile summitului G20 pentru Europa nu pot fi contabilizate în întregime, un lucru este sigur – Europa va continua politicile de austeritate, indiferent de atitudinea Washingtonului şi altor cancelarii străine.
Îndosariat la:Realitatea europeană, Relaţii Internaţionale
