În drum, reflecta la natura misterioasă a iubirii. La urma urmei, în ce constă aceasta? Ce o face să nu semene cu nimic altceva? O subită reorientare a lumii în jurul unui unic punct iluminat, în timp ce tot restul intră în umbră. Totala transformare a ființei corporale, o sensibilitate electrică a nervilor, o tandră nerăbdare a epidermei. Omniprezența unui fantomatic simț al palpării, al nevoii de a atinge. Alerta tuturor organelor. Necesitatea stringentă a prezenței celui iubit, nevoia inexorabilă de a-l avea aproape, dorința obsesivă de celălalt. Focul care scapără, soarele care expandează, frumusețea reînnoită a tuturor lucrurilor. Certitudinea; și odată cu ea, marea, trista, recea cunoaștere a ineluctabilei schimbări, a declinului.Iris Murdoch - Discipolul
Nu există oare un ”demon” al repetiției în viețile noastre și nu se naște el în mod necesar din faptul că instinctele noastre sunt profund conservatoare? Nu s-ar putea oare, așadar, ca toate ființele vii să jelească acea stare anorganică, acea condiție originară din care au ieșit printr-un accident? Altminteri de ce ar mai exista moartea? mă întrebam. Căci moartea nu poate fi considerată drept o necesitate absolută, avându-și baza în însăși natura vieții. Moartea se înscrie mai degrabă în logica oportunității.D.M. Thomas - Hotelul alb
