Sunt fascinante unele emisiuni dfuzate la Discovery, cu participarea unui specialist în ale supravieţuirii (cu părere de rău, nu i-am reţinut numele). Scenele palpitante în care expertul în toate reuşeşte să depăşească obstacole inimaginabile, prăpăstii fioroase, să scape în ultima clipă de crocodili, lei, tot felul de gâze şi animale ciudate, dar mai ales periculoase, mă lasă perplex, cu respiraţia întretăiată. Este foarte îndemânatic băiatul şi nu există vreo problemă care l-ar pune în dificulate sau l-ar face să-şi abandoneze proiectul.
Totuşi, mă întreb câţi dintre spectatori ar reuşi să supravieţuiască în condiţii extremale, după ce li s-au furnizat metode de supravieţuire, secretele lor. De exemplu, cine ar reuşi să supravieţuiască, aşa cum o face protagonistul emisiunii, adică să prindă un şarpe cu clopoţei, să-l pună la păstrare în rucsac (asta n-ar fi o problemă) şi seara – după ce a traversat înot vreo 3 lacuri vulcanice, un râu cu apa rece ca ghiaţa cu o barcă improvizată, o prăpastie care pare să se termine exact în centrul Pământului, în care nu s-a prăbuşit doar pentru că a reuşit să se agaţe în ultimul moment de o rădăcină de copac sau de o piatră – să-l jupoaie, să aprindă un foc fără chibrite, la care să-şi prăjească prada, remarcând printre altele că, totuşi, carnea de şarpe nu e ca cea de găină, cum cred unii, având mai degrabă gust de cartilagiu sau piele uscată.