Aceşti tipi din 2004 procesează fluxurile de date de pe platformele bursiere americane , streaming in timp real , prin NxCore , un datafeed (ticker plant) cu un API extrem de friendly , care furnizează şi acumulează intr-o bază de date toate cotaţiile şi tranzacţiile efectuate la bursele americane , inclusiv pieţele mega-active de opţiuni care in prezent transmit peste 1.700.000 cotaţii pe secundă şi 6 miliarde per şedinţă...
In 6 ani de activitate , compania a acumulat date in volum de peste 2,5 trilioane de cotaţii , inclusiv 7,6 miliarde de tranzacţii in acea zi tragică de 6 mai 2010...
Cu o saptamana in urma , Nanex a postat un studiu - Analysis of the "Flash Crash" , care incearcă să explice cauza tehnică a căderii indicelui Dow cu 600 de puncte (5,7%) doar in patru minute - de la 14:42:46 pana la 14:47:02
In prezent SUA dispune de 9 platforme (aici nu mă refer la soft) de tranzacţionare care procesează trade-urile de la NYSE : evident NYSE , NASDAQ , ISE , BATS , Boston , Cincinnati (National Stock Exchange) , CBOE , ARCA şi Chicago. Toate acestea generează order-uri de vanzare şi cumparare , iar cea mai "bună" din ele primeşte calificativul de National Best Bid (cel mai bun preţ de vanzare) şi National Best Ask (cel mai bun preţ de cumparare) - anume astea şi ajung spre a fi executate...
Sistemele bursiere se monitorizează reciproc in permanenţă in legătură cu "abaterile" de la preţurile cotate , in aşa mod incat order-urile proprii să nu depăşească intervalul National Best Bid/Ask , in caz contrar roboţii de trading la frecvenţă inaltă (HFTs) le vor intercepta in fracţiuni de secundă...
Фишка-i anume in acest mismatch , consideră ciuvaşii de la Nanex , pentru că pe 6 mai 2010 incepand cu 14:42:46 , NYSE a inceput a arunca in piaţă un flux de order-uri la vanzare la nişte cotaţii care erau sub nivelul National Best Ask pe 100 de titluri concomitent , da peste 2 minute - deja pe 250 de titluri. Volumul acestor order-uri "eronate" este indicat in chart cu verde...
Observăm clar primul spike , dar acesta din urmă a fost doar un trigger...
HFTs s-au aruncat imediat la măcelarit market inefficiencies la turaţii maximale , utilizand o tehnică şmecheră (quote stuffing) de căptuşire a pieţii cu quote-uri "inutile". Quote Stuffing-ul presupune o generare de pana la 5.000 de order-uri pe un singur titlu cu o diferenţă de preţ practic neexistentă - o schimbare cvintuplă de preţ intr-un interval de o milisecundă zăpăceşte orice ECN. Iar pentru 4.000 de titluri tranzacţionabile pe 9 platforme , teoretic ar iniţia un flux de 180.000.000 de order-uri (minim 58 byte fiecare) , ceea ce ar fi problematic chiar şi pentru o fibră de T1...
Fluxul de order-uri era intr-atat de mare , incat sistemul ne reuşea sa le proceseze la timp - ca rezultat cotaţiile la NYSE au inceput a lag-ui cu cateva milisecunde faţă de alte platforme. Ceea ce a dus la o migraţie in masă a order-urilor spre NYSE pentru că la un moment dat cotaţiile de acolo erau mai inalte decat cele de pe alte ECN-uri. Lag-ul cotaţiilor il găsiţi in chart-urile de mai jos. Practic pe celelalte platforme vanzările au incetat pentru că toate order-urile la selling au fost direcţionate la NYSE , dar cand in cele din urmă ajungeau acolo , preţul post factum era deja mai mic pentru că se procesau order-urile precedente care atarnau pana acum in pending...
Specialiştii de la Nanex afirmă că situaţii analogice , in proporţii mai reduse , au avut loc pe 30 octombrie 2009 şi 28 ianuarie 2010...
Well... cam atat...
