Filat a încercat să dreagă busuiocul, depunând flori la piatra de la gară. Tănase a declarat că el a depus flori la o piatră a cărei semnificaţie o cunoaşte exact. Să zicem că e aşa. Totuşi, deportaţii n-au fost singurii care au avut de suferit în urma ocupaţiei sovietice. Este adevărat că ei fost mai nedreptăţiţi decât alţii, totuş nu putem reduce semnificaţia zilei de 28 iunie strict la nenorocirile deportaţilor. Această sinistră zi a afectat toată populaţia Basarabiei. Inclusiv pe cei ce au fost lăsaţi acasă şi au fost nevoiţi să trăiască, în pofida voinţei lor, sub jugul sovietic.
Deci Filat, Tănase şi alţii dminuează oarecum semnificaţia lui 28 iunie, reducând-o la o singură categorie represată de oameni – deportaţii. E o greşeală destul de serioasă, deoarece interpretarea nesocoteşte suferinţele întegii populaţii a unei regiuni a României, lăsată la bunul plac al ocupanţilor dezabuzaţi. Cui serveşte oare minimalizarea zilei de doliu a unei întregi ţări?