SEDINTA PENTRU DISCUTAREA ULTIMATULUI SOVIETIC. IUNIE 1940
(Sedinta care a urmat ultimatumului sovietic; din “Insemnarile zilnice” ale lui Constantin Argetoianu, publicate in foileton in Jurnalul National de catre Stelian Neagoe) [Sambata] 29 IUNIE [1940].
[SOSIREA CONSILIERILOR LA PALATUL REGAL. JOI, 27 IUNIE]
De alaltaieri, joi seara, sunt iarasi “la masina”, adica nu mai sunt om…
Joi dimineata la orele 11, ma pregateam sa ies din casa, cand telefonul m-a chemat: Palatul Regal; eram poftit la “un Consiliu de Ministri”, la orele 12 si 20… N-am mai iesit si m-am intrebat ce putea fi. Sa fi fost o urmare a propunerilor lui Tatarescu, facute totusi in mod atat de vag, de a intra in Guvern? O presupunere, care nu-mi parea totusi verosimila, caci inainte de a ma convoca la un Consiliu, m-ar fi chemat Regele sa “ma convinga”, sau ar fi venit Tatarescu sa-mi mai vorbeasca… Sa fie rusii? Sa ne fi facut o boroboata? Mi s-a strans inima… M-am imbracat in uniforma si la orele 12 am plecat la Palat. La Palat fusese aranjata o masa mare in sala Tronului, pentru consiliu. Cum am ajuns sus am dat de Ghelmegeanu: “ce e?” – l-am intrebat. Era mai galben si mai descompuns ca de obicei… Mi-a susurat: “Rusii…” – “Bine, dar ce?” – “Ultimatum…” Mi s-au taiat picioarele… Incetul cu incetul, ne-am strans cu totii. Eram toti consilierii regali, afara de Vaida (La sedinta de seara a participat si Vaida, sosit de la Brasov), de Cuza, de maresalul Prezan si de Vaitoianu. Mihalache, prin demisia lui din ajun, a scapat de raspundere… Mai erau prezenti si toti ministri, si generalul Tenescu, Seful Statului Major.
La ora 12 a sosit Regele. Nu era abatut deloc. Regele a expus in trei cuvinte scopul convocarii: hotararea raspunsului de dat ultimatumului Guvernului sovietic si a dat cuvantul lui Tatarescu care ne-a povestit cele intamplate: Davidescu, ministrul nostru la Moscova chemat de Molotov si inmanarea unei note prin care ni se cere restituirea Basarabiei intregi si cesiunea partii de nord a Bucovinei locuite de ucrainieni, conform unei harti pe care a anexat-o notei. Davidescu a neglijat sa ne defineasca linia de demarcatie ceruta in Bucovina de rusi, asa incat la inceput, si pana ieri cand am primit lamuririle cerute de mine, ne-am leganat cu nadejdea ca aceasta linie in cel mai rau caz ar fi trebuit sa urmeze Prutul si sa ne lase Cernautiul…
Ultimatumul rusesc ne da termen pana la orele 12 noaptea (in acea zi de joi (ora 11 la noi). In caz de neacceptare, actiune militara a doua zi… Dupa expunerea lui Tatarescu, care ne-a mai spus ca sondajele in vederea unui ajutor posibil din partea Germaniei si Italiei fusese negative, Regele care deschisese sedinta cu cuvintele: “Ne gasim in unul din momentele cele mai critice din cate ne-am gasit de foarte multi ani si v-am chemat pentru a va cere sfatul…”, a chemat pe rand la vorba pe cei prezenti. Dau aici in doua cuvinte parerile celor de fata in ordinea in care le-au exprimat.
[INTERVENTIILE CELOR PREZENTI. CEDAM SAU NU?]
Intai a vorbit MIRONESCU. Pentru respingerea ultimatumului si declararea de razboi, daca armata e in masura sa se bata cu rusii!!!
Pentru a lamuri acest din urma punct, Regele da imediat cuvantul generalului TENESCU. Acesta arata cu cifre si date in mana ca armata nu poate sa reziste rusilor, de 6 ori mai numerospi, cu divizii motorizate, cu tancuri grele, cu o aviatie de 6 ori mai mare (numai pe frontul nostru). Planul nostru a fost sa rezistam numai timpul necesar pentru sosirea unui aliat…
IORGA. Pe cat a fost Mironescu de scurt, pe atat a fost Iorga de lung. Invectiva contra pregatirii armatei. S-a cheltuit mult ca sa nu avem nimic. Sa ne batem totusi, pentru onoare. Or muri cati ori muri – cei care vor scapa si vor mai trai, vor cunoaste vremuri mai bune… Respingerea ultimatumului rusinos, si razboi…
Dr ANGELESCU. Respingerea ultimatumului si razboi.
Argetoianu. Eu declar ritos ca sunt contra unui razboi cu Rusia. A incepe un razboi cu Rusia, cu riscul de a fi atacati din spate de unguri si de bulgari ar fi o nebunie. Nu ne putem bate singuri. Trebuie in toata aceasta afacere sa hotaram in intelegere cu Germania. Daca Germania ne sfatuieste sa primim ultimatumul, sa-l primim. Daca, cum nu ma indoiesc, Germania va castiga razboiul, ea va avea tot interesul sa reintregeasca Romania, aceasta cu atat mai mult cu cat nu ma indoiesc ca razboiul actual se va termina cu unul intre Germania si Rusia.
Esentialul pentru noi e sa nu ne distrugem armata degeaba contra Rusiei, care ne va infrange si ne va lua indoit; sa facem partea jocului, sa ne retragem, sa ne pastram armata intacta ca sa ne aparam impotriva ungurilor sau bulgarilor, contra carora ne putem bate cu succes. Concluzie: sa protestam, contra abuzului de forta, dar sa primim conditiile Sovietelor, oricat de dureroase ar fi…
BALIF. Respingere si razboi.
Victor IAMANDI. Idem.
Victor ANTONESCU. Si asa, si asa. Sa ne batem, dar numai putin. Un ceas pe zi?
CIOBANU. Respingere si razboi.
Silviu DRAGOMIR. Idem.
Tracau Traian POPP. Idem.
GIGURTU. Pentru primirea ultimatumului.
CHRISTU. Raspuns simplu: “Sunt de parerea d-lui Argetoianu”.
Dr. HORTOLOMEI. Respingere si razboi.
CANCICOV. “Sunt de parerea d-lui Argetoianu”.
SLAVESCU. Primirea ultimatumului.
RALEA. Idem.
Generalul ILCUS. Idem. Nu ne putem bate.
GIURESCU. E de parerea d-lui Argetoianu.
BENTOIU. Pentru primirea ultimatumului.
PORTOCALA. Idem.
GHELMEGEANU. E de parerea d-lui Argetoianu.
Mitita CONSTANTINESCU. (Regele ii da cuvantul spunandu-i: “Mitita, fii scurt…!”). Vorbeste de coordonate, spune prostii inutile si conchide la primirea ultimatumului.
ANDREI. Primirea ultimatumului.
MACOVEI. E de parerea d-lui Argetoianu.
URDAREANU. Face pe farsorul. Demnitatea Regelui nu-i permite o umilire fara sa reactioneze. Sa mobiolizam, si sa cerem sa tratam…
TATARESCU. Expune ca frontul pe care ne rezemam s-a prabusit si ca altul nu a fost ridicat in loc…
N-avem alta solutie decat sa ne plecam – dar sa incercam sa mai imbunatatim conditiile.
Tatarescu mai informeaza Consiliul ca Regele s-a adresat personal Germaniei si Italiei si ca se asteapta raspunsurile… Se hotaraste sa se trimita la Moscova, ca raspuns ultimatumului, o telegrama prin care sa se intrebe despre locul si data la care plenipotentiarii nostri se vor putea intalni cu cei sovietici… Regele se ridica, dar ne declara convocati in permanenta. Sa plecam fiecare pe acasa si sa asteptam sa fim rechemati. Atitudinea mea in Consiliu a impresionat si a raliat majoritatea…
[DUPA SEDINTA, JOI, VINERI, SAMBATA]
Toata dupa-amiaza de joi am stat acasa, tampit, incapabil sa scriu o slova. Prieteni multi au venit sa ma vada, toti au aprobat atitudinea mea. Am fost rechemat la Palat la ora 9. Raspunsurile Germaniei si Italiei sunt negative. Nu pot sa intervina. Vor interveni insa la Budapesta si la Sofia ca sa mentina acolo liniste. Tatarescu citeste textul telegramei trimise pe 4 cai la Moscova, ca sa ajunga inainte de expirarea termenului ultimatumului. Pentru cazul in care raspunsul nostru ar fi judecat insuficient, reincepe discutia de la amiaza ca sa se hotarasca daca admitem o capitulare pur si simpla. Se repeta marturisirile de la prima sedinta cu urmatoarele schimbari: Mironescu, Balif si Urdareanu trec de partea noastra, a celor care cu inima sfasiata primim ultimatumul. La aceasta sedinta de seara asista si Vaida, sosit de la Brasov, care e si el de parere sa primim ultimatumul… Dupa sedinta, Regele ne opreste pe Vaida si pe mine si ne roaga succesiv, cu lacramile in ochi, sa nu-l lasam singur si sa intram in Guvern, Vaida fara portofoliu, iar eu la Externe. Vaida primeste. Sunt silit sa primesc si eu – un refuz in asemenea imprejurari ar fi fost un act de lasitate si un abandon al tarii mele. Pun o singura conditie: sa fiu lasat sa fac politica mea, care va merge pana la o alianta cu Germania… Conditia e primita… Asteptam, Tatarescu, Vaida si cu mine, la Palat, sa treaca termenul ultimatumului ca sa vedem daca nu cumva rusii ataca… Suntem buimaciti… Vaida, Sidorovici (la Propaganda, in locul lui Giurescu!!!) si Nistor, fara portofoliu si el, depun juramantul… La orele 1,20 nici o stire de atac – in schimb o telegrama de la Moscova. Raspunsul nostru declarat insuficient. Ni se enumera o serie de conditii care trebuie primite pana a doua zi, vineri la amiaza…
Consfatuire cu Regele: le primim. Telegrama la Moscova, de data asta semnata de mine. Ma culc la ora 4 dimineata…
Vineri la ora 11 am luat Ministerul in primire.
La orele 16 Consiliul de Ministri unde fac o scurta dar emotionanta expunere a situatiei si complectez informatia ministrilor cu cele intamplate din ajun – dupa ridicarea sedintei de seara a Consiliului de Coroana – si pana atunci.
La orele 17 Consiliul Superior Economic – transmit presedintia lui C. Angelescu, vicepresedinte.
La orele 18 primesc pe Fabricius si pun primul jalon al unei ere noi. E incantat. La orele 19 primesc pe Lavrentiev cu Kokuliev – oribil – si le cer permisiunea de mergere la Odessa pentru delegatii nostri in comisia speciala ce se va intocmi in acel oras.
Azi dimineata la ora 11, la Palat. Intai singur, apoi cu Tatarescu. Cer Regelui sa se gandeasca asupra unui plan politic pentru viitor. Trebuie sa prevedem toate ipotezele fata de cererile posibile ale Ungariei si ale Bulgariei. Regele e de acord si ne cere o renuntare formala la garantiile anglo-franceze. Reticente din partea lui Tatarescu. Aprobare fara rezerva din partea mea. Nu ne aduc nici un folos si stau ca un graunte de nisip in ochiul Berlinului. Convenim sa facem declaratia de renuntare cu prilejul expozeului din Parlament, caci Camera si Senatul au fost convocate pe ziua de azi, dar sedinta va fi amanata pe luni, 1 iulie. Pe Fabricius il voi preveni insa in aceeasi zi de sambata.
La orele 17 Fabricius la mine. Ca gaj al celor spuse de mine in ajun ii dau vestea renuntarii la garantii. E foarte multumit. Informez si pe Ghigi, care s-a prezentat la mine, dupa Fabricius. Amandoi imi dau stiri linistitoare despre cele ce se petrec la Budapesta si Sofia.