O vacă, simbol indian, vinde lapte în piaţa Universităţii. O mineră, Lucica, îşi caută iubitul. Îl caută cu toporul. Lucica vede vaca. Zice: Vaco, nu mi-ai văzut omul, Cocoş îi zice, şi aşa mai departe? Vaca zice, nu!! Lucica simte minciuna în ochii animalului. Îi scoate un ochi. Vaca iar zice: Degeaba, că tot nu l-am văzut şi aşa mai departe. Lucica se enervează tare şi începe să dea cu toporul în lumea de pe stradă. Lumea nu zicea nimic, pentru că societatea civilă, adică Stelian Tănase, nu era acolo.
Minerul Cocoş abia se sculase. Citise până seara târziu Incontinenţa Revoluţiei Române de Ion Iliescu. Scria acolo că în România revoluţia continuă. Aşa că îşi luă lămpaşul, toporul, verdele de Paris, otrava de oameni, lanţurile, roaba, cărbunii şi se duse în piaţa Universităţii. Aici, Lucica se dădea în figuri cu unii de cântau în balcon cum ar fi Andrieş. Începu bătaia. Lucica, dacă-l iubea numai şi numai pe Cocoş îi sparse capul lui Andrieş. Cocoş dac-o iubea numai şi numai pe Lucica îi scoase burta afară din corp lui Andrieş. Moment în care vaca strigă: Şase, vin minerii!!
Filmul este o înduioşătoare poveste de dragoste în care vaca are rol de rezervă a sentimentelor. În sensul că dacă minera Lucica murea în piaţa Universităţii, Cocoş s-ar fi iubit cu vaca. Din păcate, vaca n-are nume în film şi de aici o serie întreagă de confuzii.
Lucica este intrepretată foarte bine de Florin Piersic senior. Vaca la fel. În rolul lui Cocoş avem o surpriză: Ion Iliescu.
Filmul este ţinut cu mână de fier de regizor, Radu Munteanu, care este, cum spune deseori, un fin cunoscător al relaţiilor umane, adică chestii cu amantele, cu femeile fără ţâţe etc. Un film de văzut.