Deci,astazi a trebuit sa astept pe cineva cateva minute in centrul orasului. In cele 10 minute cat am stat acolo privind lumea perindandu-se in jurul meu,au inceput sa ma doara ochii de atata sclipici. Paiete, pietricele, latex, piele lacuita, matase aurita si accesorii cat mai lucioase din plin. Cat mai mult cu atat mai bine, cam asta ar parea motto-ul moldovenilor. Ca na, trebuie fiecare sa arate lumii ca are, ca e si el in rand cu toti, ca e lucios si el din cap pina in picioare. Doua domnisoare vorbeau linga mine despre haine cu ‘’starlishi”, asa ziceau ele.Simt ca nu fac fata terminologiilor noi care au inundat limba romana stricata de pe plaiurile moldovenesti. Fiecare se evidentiaza cum poate, dar moldovenii cu sclipici, ca altfel nu pot sau… nu vor.