Lorina Bălteanu a rupto cu Moldova, e deja franceză, dlor. Pă la Bucuresci mai calcă, are rude acolo. Şi-a expus recent “bijuteriile” din ţinte, aşa am înţeles eu de la Vox Bas.
Pentru motto ar fi fost binevenită o poezie de Goga despre una din projeniturile lui Brîncoveanu, franţuzută şi ea, dar nu am la îndemînă Cîntece fără ţară.
Cum s-a franţuzit Lorina, că nu-i lucru uşor? Deoarece presa galbenă e lipsă tocmai acolo unde nu trebuie să fie mă aventurez eu în ipoteze. Reieşind din puţina informaţie ce o deţin. Ştiu că e din nemul Costinilor şi că a primit zestre de la moşu primar general conducerea Soros-ului. Se pare că din acele fonduri a şi ajuns aşa departe.
Nai e şi fodulă, cum ciripeşte! Iar tot ce afirmă e categoric.
A fost şi poetă, dar s-a lepădat, nu-i profitabil şi mai necesită sudoare şi talent. Pentru a băga mîna în fonduri se poate şi fără astra.
Aşa-i pă plai, se fură c-an codru.
Şi peste toate – fodulie de la coada vacii. Cum altfel? Şi cît de bine se înţeleg migratoarele toate: Lorina, Stela Popa etc! Cum ciripesc în unison!
Asta e!
Iurie Ţurcanu
PiS. Cam multe semne de strigare, dar strigătoare e la cer prostia noastră şi obrăznicia lor.