Mama are o vorbă „dragostea de limbă și patrie nu trece niciodată”. O repeta adesea când mai vorbea la telefon cu o rudă apropiată, căsătorită în Rusia și care câteodată nu își mai aducea aminte unele cuvinte românești. Peste ani de zile am ajuns să-mi dau seama de ce spunea așa. Când am împlinit 15 ani am ales să fac studiile în România. Primele luni de „străinătate” au fost lungi, lungi,