Când eram un copil tatăl îmi zicea ” vezi norocul e ca valul vine in viața fiecărui om tu principalul să nul ratezi “. Patria și părinții n-ui poți alege îți cad așa la sorț n-am la ce să mă plâng, dar daca îs prost și-mi mănâncă câinii din traistă atunci nu pot da vina pe nimeni și trebuie să fac ceva.
De la destrămarea USSR încoace țara mea mi sa întipărit ca un coș cu poama care sta la marginea drumului și mașinile tot trec pe lângă el și nimănui n-ui trebuie această poamă colbăită.
Dar iată că Moldova a întrat în vizorul țărilor celor mari și tari care doresc ca Moldova să iasă de supt dominația fostului bloc sovietic și în deosebi al Rusiei. Interesant e că odată cu instaurarea unei noi guvernări AIE țara noastră a primit niște granturi substanțiale care dacă nu mă înșel până acum nu sau acordat și avem o susținere foarte mare din partea Europei și SUA. Se pare că am intrat in sfera intereselor de influență. Să ratăm noi oare această șansă sau rămânem la coșul de poamă?
Завоевание Востока