Dacă economia merge mai bine, de ce trăim mai rău? Asta este, în fond, întrebarea pe care ne-o punem când citim concluziile elogioase ale recentei misiuni ale Fondului Monetar Internaţional.
Oficial ne merge bine. Practic, experţii FMI au constatat ceea ce mai devreme ştiam din statistici, economia dă semne de relansare. Fondul constată cu satisfacţie că “programul se implementează cu succes: toate criteriile de performanţă structurale şi obiectivele țintă ale programului au fost îndeplinite”.
„Economia se restabilește, fiind ajutată de creșterea stabilității financiare sporită şi relansarea economică în statele ce sunt parteneri comerciali ai Moldovei”, mai spune şeful misiunii FMI Nikolay Gueorguiev. Fondul este mai optimist decât acum patru luni, când prognoza o creştere economică de 1.5%, el se aşteaptă la un avans de 2,5%.
Înainte de venirea în ţară a delegaţiei Fondului, dar şi la plecarea acesteia, toată lumea de la guvernare părea liniştită. Prim-ministrul vorbeşte de trecerea de la stabilizare la relansare economică.
Aşadar, oficial (statistic) economia iese din criză. De ce atunci oamenii trăiesc mai rău? Premierul Filat a afirmat că ţinta directă a relansării este „îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor”.
Când va fi atinsă această ţintă? Are dreptate premierul când afirmă că cetăţeanul nu va simţi imediat stabilitatea în buzunarul său. Nici nu poţi să te aştepţi la asta pe timp de criză. Însă, pe unele direcţii, se merge din rău în mai rău.
Salariul real a intrat pe minus. În luna martie Biroul Naţional de Statistică constata că salariul mediu s-a mărit cu 8,1%, iar cel real nu s-a schimbat. Adică, cetăţeanul a luat mai mulţi bani decât acum un an, dar ajuns la piaţă sau magazin a văzut că această creştere nu-l ajută la nimic, inflaţia i-a erodat veniturile salariale.
Preţurile vor continua să crească, astfel că oamenii vor trebui să scoată din buzunar tot mai mulţi bani. Mai ales după ultima majorare a tarifelor. Acestea au urcat din nou în sus, iar Guvernul întârzie cu un program de susţinere a păturilor nevoiaşe. Nu există o politică a preţurilor la nivel de stat. Încercarea de a urmări cum se formează ele, s-a în frânt în confruntarea dintre două ministere.
Şomajul va rămâne ridicat. FMI sugerează, se pare, să se mai taie din cheltuielile sectorului public „neproporţional de mare în raport cu nivelul actual de dezvoltare a economiei”. E vorba, probabil, de noi reduceri.
Pierderea încrederii cetăţeanului în guvernare reprezintă „ultimul risc”, deşi recentele experienţe din Europa au arătat clar că acest risc nu poate fi ignorat.
Ce e de făcut? Criza e poate cel mai prost moment pentru reforme. Dar cel puţin ar trebui să se spun clar ce ne aşteaptă şi cât vom mai avea de aşteptat până Guvernul va schimba macazul spre „ţinta directă”.
Constatarea faptului că economia îşi revine, sprijinul extern este o chestie de imagine, şi una bună. Dar oare imaginea pe interior contează mai puţin?
Creşterea economică medie în ţările CSI va fi de 4,0% în acest an, arată ultimele prognoze ale FMI. Cu un avans anticipat de 2,5%, suntem sub medie. Singura consolare este că alţi ţări din comunitate se aşteaptă la o situaţie şi mai proastă.
Paradoxal, dar chiar şi în perioada în care Moldova avea creşteri ale economiei de 7%, peste jumătate din populaţie spunea că lucrurile merg într-o direcţie greşită, iar cel puţin 40% la sută afirma că nu sunt mulţumiţi de felul în care trăiesc. Poate, în genere, calitatea vieţii nu depinde de faptul creşte sau nu economia ?
Sursa: www.eco.md
