După ce am văzut cum locuitorii oraşului Bălţi ocrotesc Răutul, unicul râu care curge prin „capitala de nord”, am ajuns la concluzia că bălţenii nici nu au mare nevoie de vreun râuleţ ca acesta, barem de frumuseţe. Ştim că în anii mai secetoşi, iar prin partea locului seceta e la ea acasă de ceva vreme, astfel de râuri aproape că dispar în albia lor. În asemenea împrejurări, la Bălţi, debitul apei din Răut cu greu mai poate, dacă mai poate, „concura” cu debitul apei din ţeava de metal montată de-a lungul malului stâng. Oare vom ajunge şi timpurile când vom spune că, de fapt, râurile din R. Moldova curg doar prin ţevi metalice?
