Citesc pe pagina “juriştilor creştin democraţi” ca cică politicienii au fost buşiţi la propriu, fiind forţaţi să răspundă la 2 întrebări prin care să-şi expună poziţia pe marginea drepturilor minorităţilor sexuale. Politicienilor li se cere să răspundă univoc la două întrebări: 1) dacă sunt PENTRU sau ÎMPOTRIVA manifestării publice a homosexualităţii şi 2) dacă sunt pentru AUTORIZAREA paradei gay-lor sau pentru INTERZICEREA unor astfel de întruniri publice.
Acţiunea respectivă este numită când demers, cand blitz sondaj, ceea ce, probabil, are aceleaşi implicaţii juridice. 
Dar astea sunt fleacuri. Distracţia începe acolo unde politicenii sunt supuşi unui adevărat şantaj: în chestionar se precizează că “lipsa unei poziţii univoce va fi calificată ca susţinere tacită a curentului homosexual”. (Ha? Ce a fost asta?)
Şi în loc să bage piciorul în aceste demersuri aka sondaje blitz, politicienii chiar le iau în serios şi expediază respectivei organizaţii răspunsuri, care chipurile “vor servi şi ca bază probatorie pentru viitor, în cazul în care proiectul Legii nedescriminării pe motive sexuale va fi elaborat de Guvern şi propus în Parlament” (în opinia juriştilor creştini democraţi).
Deşi nu sunt jurist de meserie, dar alfabetizarea juridică minimă pe care o am îmi şopteşte că valoarea probatorie a acestor chestionare în cazul în care respectivul proiect de lege va fi propus spre examinare este nulă.
La desert, câteva perle demne de a intra în categoria ”из школьных сочинений”:
- proiectul Legii nedescriminării pe motive sexuale
- manifestare publică a homosexualităţii (aşa-numita lege antidiscriminare, căsătoriile între persoane de acelaşi sex, adopţiile de copii de către cuplurile de homosexuali şi lesbiene) 
- curent homosexual 
- ministrul Educaţiei, Leonid Bujor, a declarat, că el personal nu este homosexual dar a evitat să-şi facă publică opinia faţă de homosexuali 