Pe 15 Mai europenii îşi serbează cu mândrie ziua continentului. Au şi de ce. Toată lumea vrea vize să ajungă la ei, să se bucure de libertate, să aibă parte de un trai mai îmbelşugat. Nici moldovenii nu rămân în urmă. Dacă sunt europeni, atunci să fie în rând cu lumea. Pe 15 Mai, vor ţine pasul cu europenii, după cum spuneam nu chiar atât de sus, şi vor celebra Ziua Europei. Pe 9 Mai n-au îndrăznit. Ca să nu pară mai catolici decât Papa. Sau protocronişti. Şi nici figură aparte n-au vrut să facă. Nici să strice relaţiile cu ruşii, veteranii, comuniştii, proletariatul sovietic nostalgic şi cu alte triste figuri.
Pe 15 Mai le vom demonstra europenilor că şi prin venele noastre curge sânge de european. În pofida crizei economice, drumurilor deteriorate, inflaţiei, salariilor mizerabile, şomajului generalizat, ne vom strânge centura şi vom lansa artificii, să se vadă până la Haga sau Oslo, adică ne vom distra aşa cum ne ne pricepem noi mai bine, cum am văzut la televizor că fac fraţii noştri, europenii. Dar militari la Brussel nu vom trimite. Ne întindem cât ne e plapuma. Ca nişte adevăraţi europeni.