Relațiile dintre Republica Moldova și România au cunoscut momente de apogeu și de declin. Prima țară care a recunoscut independența Moldovei a fost România. De la podul de flori, care a avut loc pe 16 mai 1991 situația nu s-a schimbat cu mult în ceea ce privește romantismul și declarațiile unor politicieni. Dacă atunci, înainte de 1991 nu puteai circula liber între cele 2 state, nici în perioada actuală acest lucru nu este posibil datorită vizelor impuse cetățenilor moldoveni, unde se specifică necesitatea existenței unui cont bancar de 500 de euro, aproximativ 3 salarii medii pe economie în Moldova. Răcirea relațiilor a avut loc în special când în Republica Moldova a ajuns la guvernare partidul comunist care a dus o politică ambiguă și bazată pe interesele unei singure minorități naționale. La momentul de față, adică după schimbarea guvernării, are loc o apropiere a relațiilor și Guvernul României s-a declarat un promotor al Moldovei în relația cu UE.

Un impediment în promovarea relațiilor nu numai la nivel interguvernamental, dar și la cel de contacte umane este faptul că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova au o problemă identitară. Aceștia afirmă că sunt moldoveni, națiune diferită de cea română, chiar dacă vorbesc aceiași limbă. Această mentalitate o au în special cei care au făcut parte din nomenclatura comunistă, iar în perioada când se află la guvernare provoacă acțiuni cu efecte negative față de relația acestor 2 state. Cel mai grav a fost cel legat de introducerea vizei cetățenilor români, chiar dacă statele UE nu aveau și nu au nevoie de viză pentru a călători în Republica Moldova. În prezent vizele pentru cetățenii români au fost eliminate.

Anul acesta a intrat în vigoare micul trafic de frontieră prin care cetățenii Republicii Moldova care au domiciliul sau reședința la o rază de 30 de kilometri de granița României pot obține permise de trecere a frontierei și pot călători pe teritoriul României până la 50 de kilometri de la graniță. Până la data 30 aprilie 2010 au fost depuse 4500 de cereri, 2000 deja au fost eliberate[1].

Cetățenii Republicii Moldova pot redobândi cetățenia română. Ca și în alte domenii, acest proces a fost destul de îndelungat. Chiar și eu, autorul acestei teze, am așteptat 6 ani pentru a obține certificatul de cetățenie. În prezent, situația s-a schimbat spre bine. Conform datelor de la Ministerul Justiției în anul 2009 au fost acordate 30.000 de titluri de cetățenie. “În momentul de față suntem în situația de prelucra cca 5000 de cereri în fiecare lună. Obiectivul nostru este să ajungem la 10 mii de cerere prelucrate în fiecare lună. Dorim ca toate restanțele din acest an să fie rezolvate”, a precizat ambasadorul român la Chișinău[2].

România s-a declarat principalul susținător al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, dar și al ideii că Moldova trebuie să intre în grupul statelor din Balcanii de Vest în negocierile de aderare la UE, și nu cu celelalte state din Parteneriatul Estic. Astfel, diplomația română a făcut demersuri pentru a menține problemele legate de Moldova pe agenda UE.