Ghimpu se screme de zor să pară mai patriot decât toţi patrioţii luaţi la un loc şi înmulţiţi cu 10. Cică, el nu merge la Moscova dacă merg şi militarii moldoveni acolo. Adică să înţeleg că, singur, totuşi ar merge. Ce neghiobie! Nu e mai deranjantă prezenţa şefului de stat moldav la Moscova, la pridul militar, decât 70 de militari speriaţi şi neinstruiţi care au toată şansa să întoarcă festivitatea pe dos dacă se vor împiedica în propriile arme, aşa cum mai mult ca sigur că se va întâmpla, în cazul în care vor fi trimişi acolo să amuze Rusia şi toată lumea civilizată.
Într-un anume fel, şeful PL-ului a reuşit să-l păcălească pe Filat, pentru că anume goana pentru electoratul comun e la mijloc aici. A doua zi, toată presa striga extaziată: “Ghimpu refuză să meargă la Moscova!”, “Din toată Alianţa, numai Ghimpu se opune participării la parada de la Moscova!”, şi altele, mult mai patriotarde şi pompieriste. Deci momentan, populistul şi, în opinia mea, diletantul Ghimpu a reuşit să-i fenteze pe toţi convingându-i pe patrioţii naivi şi bine intenţionaţi că doar el în ţara asta îşi iubeşte poporul şi neamul, presa făcându-i o galerie impresionată, gratuită şi nesperată.
I-aş mai propune câteva acţiuni eroice lui Ghimpu, care ar putea să-i sporească decisiv popularitatea, asigurându-i implicit victoria în viitoarele alegeri. De exemplu, ar putea să-l invite pe Putin în RM, apoi să-i interzică în ultimul moment aterizarea pe aeroportul de la Chişinău. Ar mai putea să recunoască independenţa Ceceniei, ca modalitate de protest împotriva prezenţei militare ruseşti în Transnistria. Şi, de ce nu, ar putea să-l numească pe Dimitrii Medvedev, în cadrul unei conferinţe ONU, Miki Maus, cerându-i cu o voce arogantă să ne înapoieze Bucovina şi regiunile din sudul Basarabiei, dacă vrea să mai calce vreodată în Republica Moldova.