Motto: Nu vă temeţi! /Isus Nazoreul/
Cel care afirmă «nu mă tem de nimic» este fie un minciunos, fie un bolnav. Nu fac parte din aceste categorii. Frica e ceva firesc, dar mai sus de fire este voinţa, spiritul, care ne ajută să depăşim frica. Sentimentul care-l am la ameninţările cu măciuca este scîrba; ceva de neexprimat. Îmi vine mai uşor să citez, ca să fiu mai bine înţeles. Reproduc aproximativ fragmentul din Un veac de singurătate, al unui Buendia în faţa plutonului de execuţie: « …să te lupţi o viaţă întreagă, pentru ca în final să fii împuşcat de nişte castraţi!».
Despre ce fel de adevăr vorbim, fie istoric, fie politic, fie de alt ordin, dacă în final cei cu măciuca decid?
Măciucarul pare să mai fi citit din scrisele mele. Ştie că eu îi condamn pe cei mai vestiţi măciucari-legionarii şi nu am sentimente pentru Zilinsky, zis Zelea Codreanu./ După mamă şi eu sunt Codrean, dar cu alde zilinschi nu mă ţin de neam/. Ca şi în alte cazuri eu nu neg personalitatea acestuia.
Era internetului permite şi aşa ceva — lovituri de la spate şi anonime. Nu aici e problema. Mă deranjează lipsa opiniei publice. În ţara lui Gimpu-vodă nu există dreptul la cuvînt, exact ca 20 de ani în urmă.
În această ţară nu există memorie colectivă. Aşa ţară şi un singur trădător, versus atîţea eroi! Unul se naşte în chinuri chiar acum — în beciurile de la Tiraspol. Şi Ghimpu-vodă naşte eroi la Chişinău. Şi regretă că doar un boboc a murit pe 7 aprilie. Ia, să fi fost vreo 70 ca la kîrgîji!
Azi Nagaikă-cevski trebuie să dee socoteală — se aşteaptă cineva la aflarea adevărului?
Eu nu. Şi în context voi da evaluarea mea. Nu este ceva inedit, din data tragediei am făcuto publică.
Chiar dacă scap de măciucari, tragedia mea e iminentă, prezentă, de altfel. Şi mi-o asum: ştiam doar că în mediul acesta nu e loc «de adevăr şi alte lucruri de prisos», de ce nu m-am lăsat de aceste valori. De ce nu m-am împăcat cu fra Iura ca atîţea alţii /Snegur, Tănase, etc/, sau cu minciunosul, antipodul meu Tolea de Şalaru?
Şalaru, cunoscut hoţ în popor /circa 50000 mii rupii sovietice ş. a./ este ministru, ne reprezintă… fiindcă-i bun, d-al nostru.
Halal nouă!
Nu şi mie, care nu m-am împăcat cu aşa ceva.
Iurie Ţurcanu
PiS. Fenomenul se numeşte căluşarea. Se astupă gura fie cu măciuca, fie cu bastonul poliţist, fie cu virtuala «spaimă de ţărînă» /Garcia Lorca/. Şi vine de la daci…Sau de la draci?!