Ştiţi care este culmea snobismului moldovenesc? Să organizezi un concert pentru ajutorarea victimelor cutremurului din Haiti şi să nu ştii unde este Haiti. E fiţă de fiţă. E crema cremei unei societăţi care se ascunde după deget. Nu vrea să vadă sărăcia de acasă, o vede pe cea de peste ocean. Ştiţi poanta cu armata română care cică ar fi încurcat Haiti cu Tahiti? Era un fals, uite, însă că cântăreţii şi cântăreţele (cacofonie lasată intenţionat) din Moldova ar putea să încurce - aceşti oameni nu s-au informat barem unde se află ţara pentru care cântă. Dar hai să vedem acum reportajul realizat de PRO TV Chişinău cu aceste vedetuţe care, vedeţi voi, cântă pentru victimele cutremurului din Haiti… sau Tahiti?
Să vă zic ceva. Poate nu ar fi o problemă că “cântecacii” noştri nu cunosc mare lucru despre Haiti. Până la urmă amărâţii de acolo ar putea primi nişte bani de la moldovenii săraci. Numai că au cam lungit-o cu campania vedetuţele noastre, au trecut mai bine de trei luni de la evenimentul devastator. Cam multişor. De ce nu au facut concertul imediat? Nu ştiu. Poate e de vină celebra tărăgănare şi întârziere balcanică în care ne înscriem cu perfecţiune. Dar dacă au început cu astfel de campanii interesante, păi să le mai propun eu câteva. De exemplu, un concert pentru victimele ţunami-ului din Indonesia - nu au trecut decât 6 ani de atunci. Un alt concert pentru victimele Khmerilor roşii din Cambodgia - au trecut mai bine de 30 de ani. Încă un concert, de data asta pentru victemele celui de-al doilea război mondial - au trecut 65 de ani. Încă ceva, un eveniment filantropic pentru victemele carnagiului de la Katyn, că tot e la modă evenimentul. Ei şi ce dacă s-au scurs 70 de ani din acele vremuri? Ştiu că moldovenii pot. Slabo?