Nu că ar fi la zi. Nici la TIMPUL nu-i, adică în presa noastră «bună». Dar tocmai ăsta este motivul de a exemplifica modul în care e prostit cetăţeanul bun al acestei ţări.
Este problema cea mai veche — de-o samă cu ţara, de la 1990, are şi protoistorie /1924/. Şi toate guvernările au lăsat-o baltă; pă de o parte nu au putut, pă de alta nu au vrut. Or, noi am pierdut un război şi era normal să facem nişte concesii. Şi cu timpul acestea au crescut, vor mai creşte la sigur în anii ce vin, poate progresiv.
Se lucrează se va zice. Iată şi un raport au făcut băieţii deştepţi de la IDIS /se pare/. Am auzit la Radio Iaşi o prezentare a acestuia de C. Ciurea — şi el printre deştepţi, dar… Reproduc doar acordurile finale. Nu e timpul să rezolvăm diferendul transnistrean. Aşteptăm schimbări la Tiraspol…şi Moscova! Asta peste aiureala tipică: ne integrăm în Europa, trăim bine, cei de peste Nistru observă schimbarea şi răstoarna frontiera. Acest model, care îl putem defini drept static, dar care nu merită nici o calificare, este din păcate şi cel oficial. Transnistria, spre deosebire de noi merge pe vectorul său înainte. Cu ajutorul F Ruse, desigur.
Şi situaţia geopolitică evoluiază nu în vavoarea noastră, din contra.
Dar revin la scop: iată cum se manipulează opinia publică, atunci cînd facem supoziţia că ea ar exista pă plai.
Toamna trecută s-au făcut tatonări, a fost aşa o încercare de a promova ideea abandonării /în diferite redacţii/ a Transnistriei, a moldovenilor de acolo, dar nu s-a ajuns la un final. Şi din motivul că UE nu agrează asemeni idee. Transferul de teritorii sunt vorbe de clacă politică — nu cedează Ucraina teritorii, iar Transnistria ar putea să-i cadă colac peste pupăză…
Cu atît mai mult eu nu am o soluţie, nici nu cred că ar exista una bună pentru noi, dar să aşteptăm soluţia Timpului, care pe toate le pune la loc este cu totul absurd şi nu face cinste guvernării noastre celei «mai bune».
Dar trec la
Diverse.
1/.Nu doar călcăm în aceiaşi ghimpi în care am călcat în 1990-94, mai trecem şi prin aceleaşi sneguri. /Termenul aparţine tov Vanea Hadîrcă; este din a doua redacţie a unei poiezioare cu care a făcut mult-mult capital politic. Apropo, la tema de fond: el este printre cei ce trebuie să dea socoteală de pierderea Transnistriei/. Am auzit-o disdedimineaţă pe Natalia Gherman-Snegur, viceministră la externe. În cinci propoziţii a repetat de patru ori cuvîntul «context» /alte neologisme frumoase încă nu a învăţat/. Interesant cum vorbeşte ea prin străinătăţi, cum ciripeşte în engleză?
2/.Revin la 7 aprilie şi la vel arhitectul Cataraga, care va profita de jertva tinerilor. L-am auzit se pare la Radio Moldova cu mari aiureli. Sunt şi adversari ai proiectului său, inclusiv la Academie, dar e vorba de uscăturile, care le găseşti în orice pădure. Iar el va face monument din inox, care este un antioxidant /sic!/. Incultura în fruntea culturii! Şi nu a fost un interviu în direct; fetele de la regie puteau redacta ! Este şi dovada profesionalismului în gazetăria noastră. Aşa-i pă plai. În context /m-am molipsit de la Nataşa/ : cel mai mare pe intelectualii moldoveni /N. Dabija/ nu ştie care-i viteza luminii şi nici formula pentru lungimea circumferinţei! Şi nu-şi dă demisia, căci e profitabil postul, pentru el.
Monumentul lui Eminescu din prejma Sălii cu Orgă nu este «opera» acestui Cataragă?
3/.Oral-iză în trei dar şi solo. Am ascultat demult la Vox Basaraborum trio-ul Negru, Bogatu, Saharneanu. Pe lîngă anumite lucruri deplasate /de la realitatea politică din zonă/ am auzit, de unde nu mă aşteptam, de la cel Negru, ipoteza că «comuniştii ar putea reveni la putere», acceptată de ceilalţi doi. Nu ştiu de unde trebuie să cazi şi în ce fel pentru a face asemeni pronosticuri. Speţul Nicolae şi tovarăşii săi ar trebui să ştie că în toamnă la putere vor veni stataliştii. Dar mai pot fi şi surprize după modelul kirghiz.
Şi iată că Negrul în solo şi la Jurnal vine cu mari revelaţii: Scoaterea comuniştilor din jocul politic e ultima soluţie. Ay-ya-ya! Chiar aşa scurtă să fie memoria acestui nu cel mai de pă urmă moldovean?! Nu au mai fost daţi comuniştii afară?
4/.Adevărul pentru 7 aprilie nu-l vom cunoaşte. De ce la momentul uciderii lui Boboc în preajma PMAN nu s-a aflat nici un gazetar? De ce nu au aşteptat finalul? De ce nici unul din ei nu a fost măcar bătut?. O Brega — o excepţie, dar el nu-i din tagma oficială.
Iurie Ţurcanu