Avem o problema de comunicare. Îmi place la nebunie fraza asta. De cele mai multe ori ea s-ar traduce ca „aş vrea să-ţi scot ochii, dar nu-mi permite religia”.
Aveam cândva o mâţă şi o problemă de comunicare cu ea. Odată am cumpărat la baie un covoraş, unul aşa drăguţ, alb şi pufos. Animala a prins momentul şi s-a pişat drept pe dânsul. Evident, i-am dat cu sandala peste bot şi n-am hrănit-o în seara ceea. Covoraşul l-am spălat o oră cu ACE, după care l-am întins pe hol la uscat… Dimineaţa mă trezesc şi simt că ceva nu-i în regulă. Când mă uit, covoraşul pişat iar, şi floarea proaspăt răsădită smulsă cu tot cu rădăcini din ghiveci…
Mâţa era necuvântătoare şi până la urmă a trebuit să-i dau unfollow. Am însă şi la lucru două femei fatale cuvântătoare, dar care tot au o problemă de comunicare. De fapt, nu se suportă reciproc şi durabil. Fiecare din ele are nişte huiuri, la limita psihiatriei, şi fiecare încearcă din răsputeri s-o reeduce pe cealaltă.
Cred că noi moldovenii suntem poporul cu cel mai mic GDP şi cele mai multe „probleme de comunicare” pe cap de locuitor. Eu pe sigla ceea a noastră, cu discover us, aş pune un peştişor în acvariu. Şi aş adăuga: teach us talk to each other.
Sau, poate că nu un peştişor ar trebui pus acolo, că s-ar putea crea o confuzie cu peştişorul de aur, care poate îndeplini dorinţe. Poate am putea să desenăm o riglă pe logotipul cela. Siglă cu riglă, aha. Nu ca simbol al sadismului în şcoli, ci ca simbol al intoleranţei noastre. Nouă ni-i tare greu să înţelegem că oamenii sunt diferiţi, şi să-i acceptăm ori să le dăm unfollow. Nu ştiu la voi cum era, dar eu îmi amintesc cum ne încuraja învăţătoarele să facem observaţii colegilor. Adică, să-i ajutăm să corespundă idealurilor. Noi avem intenţii bune, vrem să facem lumea mai bună, ca să o putem iubi aşa cum ne place nouă.
Iar asta nu se întâmplă, si atunci … avem o problemă de comunicare.
Pestisorul din spotul de mai jos este un bun comunicator. 