Fiindcă e postul mare… Dar şi fiindcă unii au formulat pe blog problema, fie şi la modul cel mai diletant. Mă voi repeta cu anumite afirmaţii, pentru a fi înţeles.
Nu e de mirare că în sfera religioasă confuzia e una deosebită. În această sferă nu ne sperie paradoxul, nici chiar ilogicul, credinţa fiind unul din exerciţii; inclusiv cea în lucruri absurde /aparent absurde/. Şi totuşi o anumită ordine se cere, există totuşi lucruri care pot fi clarificate definitiv, mai ales în plan istorico-religios.
Un exemplu de referinţă – cum Biserica Orto Română a influienţat în rău istoria românilor, dar şi istoriografia română, ca consecinţă.
Secolul 20 a fost unul de criză continuă; inclusiv pentru creştinătate, în speţă pentru ortodoxie. Pentru cea română îndeosebi. În linii mari: după ce a mers cu legionarii /în primele rînduri!/, o parte a clerului a căzut în îmbrăţişarea bolşevică. Anume cei care fusese compromişi şi nu reuşise să fugă erau şantajabili şi au colaborat cu securitatea. La fel au fost puşi întro situaţie de neinvidiat cei moldoveni, care riscau să fie trimişi “acasă”; nu ne vom mira dacă vom găsi printre ei mai mulţi turnători.
Şi iată, un basarabean d-al nostru, ajuns mare ierarh, anume Nestor Vornicescu scrie cam aşa “fericiţii ani 1947-8”. Asta la 1990! Pentru cine fericiţi? Pentru moldoveni, români? Pentru biserica românilor, care s-a căpătuit cu lăcaşe de cult şi mulţi enoriaşi atunci cînd guvernarea, după modelul sovietic, a desfiinţat Biserica greco-catolică. Desigur istoricii români cunosc rolul acestei biserici /gre-cat/ în geneza poporului român /ei primii au formulat ideea naţională!/, dar nu totdeauna îndrăznesc să se exprime de teama afuriseniei. Şi rămîn în conştinţa populară “adevăruri” precum că cei din Şcoala Ardeleană au fost nişte îngeri căzuţi, iar cei trei de la 1784 au fost de fapt doar doi. Anume aşa au redactat popii /de astă dată se pare că în bună înţelegere cei ortodocşi şi cei greco-catolici/ Declaraţia de Unire de la 1918. Crişan nu figurează în text, doar Horia şi Cloşca. Se poate o nedreptate mai mare?
Am expus unul din argumentele neortodoxiei mele, unul din multele.
Va urma. Iurie Ţurcanu