Cât de disproporţionate sunt totuşi, uneori, acţiunile şi atitudinile procurorilor moldavi. Cât de operativi pot fi în anumite cazuri, total nerelevante, cum ar fi, de exemplul, întâmplarea cu fetele prostuţe dintr-o localitate rurală care au dansat pe mormântul unei bunicuţe decedate (poate o fi satisfăcând aşa dorinţa dinainte de moarte a unei bătrânele mai excentrice, o fi vreun ritual ceva, cine ştie). În fine, cazul îmi pare stupid şi nedemn de luat în seamă. Totuşi, procurorii au decis prompt să autosesizeze. Râvna lor nu m-ar fi scandalizat dacă ar fi fost la fel de operativi şi în cazurile în care intervenţia lor era imperios necesară.
Să ne amintim, de exemplu, de 7 aprilie. Internetul este împânzit cu imagini de inşi dubioşi care fură tot ce le cade sub mână din Parlament, calculatoare, televizoare etc. Feţele lor se văd clar, nu sunt ascunse. Totuşi, n-am auzit până acum de încă niciun dosar penal intentat indivizilor cu pricina.
Sau un alt flashback. Judecătorii au judecat la comandă tineri maltrataţi în celule, şi niciun un procuror, dar absolut niciunul, n-a intervenit să stopeze fărădelegile justiţiei. Abia după ce s-a schimbat guvernarea, ni se ung ochii cu nişte investigaţii, şi nimeni nu are vreo certitudine că vinovaţii îşi vor primi răsplata cuvenită.
Nu mai vorbesc de scandalul din jurul Menorei evreieşti, dacă tot suntem la capitolul “sacrilegii”. Simbolul unei comunităţi a fost pângărit făţiş, sub ochii organelor de forţă, care au asistat pasiv şi “neputincioşi” la actul de huliganisn, fără să-l mai repare într-un final.
Acum recunoaşteţi cinstit! Nu vă umflă râsul când auziţi comunicate din astea grave în care Procuratură încearcă să-şi facă imagine de organ incoruptibil şi intransigent, luându-se de capul a două inconştiente al căror gest, chiar dacă merită a fi penalizat uşor, să le vină minţile în capul fluşturatic, nu se compară nici pe departe cu ororile făptuite de adevăraţii criminali pe 7 aprilie. Numai că aceştia sunt probabil invizibili, şi nu pot fi detectaţi pur şi simplu de privirea vigilentă a organelor de anchetă.
Nu ştiu de ce, dar modul în care se aplică justiţia în RM îmi aminteşte de fabula lui Gh. Asachi “Lupul şi mielul”.
- enervant.wordpress.com