Căutând astăzi materiale pentru articolul la care lucrez, am dat peste aceste minunate rânduri. Vechi de mai bine de un secol și jumătate, dar mai actuale ca niciodată. ...e bunul lui cel mai înalt; și naționalitatea e libertatea lui cea din urmă. Ce preț mai are viața lui, după ce și-a pierdut tot, care-l face demn ca să mai fie pe pămînt? (...) Să nu ne vindem țara și limba, căci pierzîndu-se