Nu m-au afectat cu nimic rezultatele alegerilor din Ucraina. Îi vor afecta pe ucraineni. Doar că am anumite regrete, mai degrabă personale decât academice. M-a uimit viziunea geopolitică pe termen scurt a românilor. Pe alocuri chiar i-am bănuit de duble standarde. Şi m-a impresionat un articol scris de redactorul-şef al publicaţiei online „Kreml” cu titlul „Scrisoare prietenului meu ucrainean”. Am ajuns să văd mai multă luciditate la Moscova, acolo unde ucraineanul este impus să se simtă frate şi subiectivitate la Bucureşti sau în Serbia.
Gata! Castanii nu vor mai avea flori portocalii la Kiev! Gata! Maidanul şi-a trăit gloria! Gata! Kremlinul nu mai mai vorbi către Kiev prin intermediul conductei de gaz! Dar, oare, va fi repus în funcţiune telefonul roşu ce unea cele două state surori: Rusia şi Ucraina? Şi de ce se bucură atât de mult românul?
Vi se pare echitabil ca etnicii ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari şi alte etnii să înveţe limba română (care, de altfel, sperăm să devină de stat) pentru că sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, dar vi se pare anormal ca etnicii români din Ucraina să înveţe limba ucraineană chiar dacă sunt cetăţeni ai Ucrainei? Unde este logica unor asemenea afirmaţii şi declaraţii? Ah, da! O să veniţi cu argumentul că Ucraina este un pseudo-stat şi ar trebui să se destrame în şase părţi, iar acele teritorii sunt româneşti… . De acord! Sunt ai noştri şi trebuie să nu fim nepăsători, dar nu este cazul să arătăm smerenie faţă de orientarea pro-rusă a candidatului Victor Ianucovici!
Aţi confundat duşmanul, dragi români! Înţeleg repulsia faţă de declaraţiile premierului în exerciţiu al Ucrainei, Iulia Timoşenko, în problema Insulei Şerpilor, dar nu pricep admiraţia pentru orientarea pro-rusă a statului vecin! Mi se pare un lucru incredibil ca toţi românii să fi citit aceeaşi carte în acelaşi timp şi să mai adopte în calitate de raţionament suprem în relaţiile cu Rusia spusele lui Z. Bzerzinski:
„Într-o regiune în care vecinul îmi este, în general, duşman, vecinul vecinului meu îmi este prieten.”
Se face front comun cu ruşii ca să ce?! Ca să se destrame Ucraina?! Stupidă gândire!!! Brusc am devenit pragmatici şi ne gândim la interesul naţional al României: gazele naturale! Relaţii bune cu rusul se pot construi şi fără a adopta dublele standarde. Un alt interes naţional a României este să aibă vecini stabili, prosperi şi orientaţi către Vest, nu către Est!
PS:
1. Când vă mai apucă dorul de etnicii români din statul vecin, vă rog, să vă gândiţi şi cei din sudul Bugeacului, regiunea Odessa! Nu doar în Cernăuţi locuiesc români!
2. Vă propun să facem un sondaj să aflăm câţi dintre etnicii de origine română din Sudul Basarabiei se consideră moldoveni şi câţi români… .
3. Priviţi imaginile şi vedeţi cu cine au votat aceeaşi etnici români din Sudul Basarabiei! Nu cred că pentru ei mai este România Patria Mamă! Gazul vine de la Moscova… .
4. Dedic acest articol, mai ales, celui care m-a numit pe mine ucraineancă, deoarece am postat câteva link-uri pe facebook despre alegerile din Ucraina, dar care la rându-i se închină în faţa rusului şi dimineaţa, şi seara, bătând mătănii în semn de recunoştinţă pentru o susţinere invizibilă şi fără alt scop final decât dependenţa politico-economică a Belgradului.
5. O să-mi iau, iarăşi, palme cu acest articol, dar nu contează! Cu adevărat important este să înţelegem că aplicând dublele standarde riscăm să cădem în capcana propriei isteţimi şi, astfel, să-i aşezăm pe etnicii români din Sudul Basarabiei şi mai comod în braţele rusului.