În emisiunile televizate din ultima periodă nu mai vezi nimic nou – un scenariu tipic, chipurile de confruntari de idei şi opinii între cei invitaţi la emisiune, persoane care în frecvente cazuri sînt ”clasati” de sondaje în top. Nimic nou- începe deje sa-ţi trezească un sentiment de dejavu, auzind zilnic una şi aceiaşi. Sincer uneori se crează impresia că ne au de idioţi pe noi toţi.
Cum are loc de obicei o astfel de emisiune, cum o numesc ei la modă – Talkshow.
Primul invitat de obicei este ancorat în fraze învăţate pe de rost, începe cuvîntarea cu elemente din istoria recenta, neapărat accentuînd rolul său sau al formaţiunii pe care o reprezintă, ei şi concomitant acuzand, o istorie la care a fost participant activ şi el, drept ca despre aceasta vorbitorul se face a uita de obicei.
Celălalt invitat, ales pentru spectacol, este de obicei contrapus primului. Acesta la rîndul lui repetă fix cele spuse de primul invitat, drept că tratînd subiectul din punctul său de vedere.
În cele mai dese cazuri invitaţii constau din aşa să le spunem procomunişti şi anticomunişti. Şi toată emisiunea se reduce la o banala sfadălaie între aceştea doar fiind ambalată în expresii literare, iar pe ale locuri chear neînţelese de un simplu telespectator.
În foarte rare cazuri mai auzi cite un grăunte de raţiune în cele spuse ce se referă la ridicarea nivelului de trai, reforme în diferite domenii, etc., am în vedere măsuri concrete.
Cel mai frecvent auzi de la invitatul din partea guvernării doar nişte formulări în linii generale de genul “trebuie sa facem” “vom depune efort”, “europa ne susţine’’, “reformele noastre sînt bune” – bine stimate invitat la emisiune , dar ceva concret Dumneata poţi să ne spui ? Expresii de genul “am făcut deja asta, asta şi iata asta”, în termen de atîtea – zile, săptămîni, luni vom face asta şi asta.
Şi în final, moderatorul emisiunii ar trebui să insiste la răspunsuri la întrebări concrete nu să se limiteze doar la anunţarea pauzelor de publicitate, cronometrarea discursului fiecăruia şi la stoparea gîlcevei între invitaţi. Altfel acei invitaţi vor turna permanent apuşoară peste urechile telespectatorilor.
Am impresia că invitaţii vin la emisiune doar cu un singur scop – să ne mai aducă aminte nouă că există – cu alte cuvinte să se mai mediatizeze un pic, ştiţi cum se spune la ţara “mai es în sat să mă mai vadă lumea”, şi totodată, ei aici mă rog, opinia mea personală, poate şi subiectivă- să ne mai prostească un pic.