Nu pot afirma că problema nu mă interesează/atinge, pă motivul că sunt şi eu un maidanez. Asta plus la faptul că simpatizez întrun fel pe Diogene-cinicul.
Clasificarea în buldogi şi maidanezi este ca oricare alta un abuz. În afară de aceasta mai există şi javre, ele sunt din ambele tabere, dar buldogilor le stă mai bine în acest serviciu…
Maidanezii sunt o problemă pentru orice oraş şi o durere de cap pentru orice primar; uneori şi un test. Adevărat, Chişinăul are şi probleme mai importante, dar cei din Apus au în primul rînd grijă de maidanezii noştri, nu de noi. Noi pentru ei suntem tot ceva care trebuim protejaţi întrun fel, dar pe de altă parte stopaţi în proliferare. Peste 10-20 de ani «miliardul de aur» va avea dureri de cap cu noi: să ne sterilizeze, să ne eutanasieze?
De fapt motivul scriiturii este, că şi la Kiu se vorbeşte mult de maidanezi. Unul — Iuşcenco — a fost sterilizat politic. O alta – Iulecica se poate să aibă aceiaşi soartă pe 7 februarie. Sondajele spun că Ianucovici-buldogul va triumfa. Moscova o face pă imparţiala şi dezinteresata, greu de crezut. Oricum şi dna Timoşenco va merge pe linia împăcării cu F Rusă. Se pare că lui Putin i-a reuşit «îmblînzirea scorpiei», chiar dacă se cunoaşte caractrul «neliniar» al maidanezei şi ar putea să-şi mai schimbe o dată părul.
Şi cu adevărat ce am vrut să spun, să repet: în problema Transnistriei Ucraina nu ne este partener de nădejde, indiferent de liderii de la Kiev. Planul Iuşcenco a fost o iuşcă, care a provocat logoree unora de la noi şi din Europa. Şi nimic mai mult.
Arcaşa de la VB devine tot mai cu tupeu. Mai şi pă post de avocat al lui Lucinski. Marţi a închis obraznic gura unei doamne, care încerca să spună ceva la subiect. Motivul: tema este alta. Care? Şansa noastră de a reuşi. Şi doamna era în temă. Cu Lucinschi în frunte nu vom reuşi altceva decît rămînerea în CSI. Nu-i cel mai rău caz, la o adică…
Dar a nedreptăţit vădit o altă doamnă care pertinent vorbea despre Transnistria — suntem ostatecii Moscovei prin ea. Cu concluzia, în cazul dat logică, de trasare a frontierei pe Nistru. Este o idee, pe care nici eu nu o susţin. Importantă era însăşi recunoaşterea situaţiei de facto din regiune, analizată corect: Rusia dictează. Arcaşa a trecut la limbajul psihanalitic: suntem complexaţi, nu-s ruşii mai ceva ca noi etc. Ura patriotism ieftin a unui «erou», care nu ştie ce e lupta, dar ar fi putut să o ştie, să se confrunte cu vreun urs, rus adică.
Iurie Ţurcanu

Pis. Cu eutanasierea avem un mic paradox. Le-o refuzăm fiinţelor umane, care în cazuri extreme o cer şi o oferim cînilor care nu o cer, nu o vor.