Motto: Este pasăre care pre limba sa piere şi este pasăre care pre limba sa prosperă. /Iu tsu, parafrază/
Jalonarea istoriei nu e un lucru simplu; se cer criterii, dar şi scopuri. La noi — scopuri în primul rînd. Se cere de demonstrat că 2001 este începutul tuturor relelor. Comandă de stat, cum se zice…
1)Deja guvernarea 1990-94 a fost vicioasă. Războiul, în primul rînd, e dovada interesului «aleşilor» de atunci pentru ţară. Nu au făcut nimic pentru evitarea conflictului, s-au pregătit de el. Am în vedere evacuarea unor instituţii de la Tiraspol, dar nu numai. Nu era o politică clară: Încotro Basarabia? Declaraţiile erau populiste, acţiunile incoerente. Era de bon ton să fii unionist, chiar dacă era clar că unirea nu se face. Ce s-a făcut real este privatizarea ilegală. Ar trebui un dosar pentru fiecare deputat de atunci, pentru unii poate mai multe, nu neapărat la procuratură.
2)Epoca Lucinschi e în vizor şi pă motivul că «veşnic tînărul» comunist-şmecher-liberal a împlinit o vîrstă frumoasă -70 de ani. Mulţi ani şefu! – zic şi eu şi trec la subiect.
Presa bună l-a curtat, lustruindu-l peste măsură. Cît de lucios este, străluceşte şi mai tare pă bolta L&A, Jurnal, etc. /nu am citit ce scrie la Viorică — ar fi o temă aparte/.
Cei de la L&A sunt şmecheri, cazul o cere. I se aduce o învinuire mare, dar falsă, de care el se desculpă uşor — şi iată-l «bălai şi puhav» /belîi i puşistîi, ca să fie mai clar/. Acest păcat ar fi fost relegalizarea partidului comunist. Cei de la Jurnal, mai familiari, ating tema smecherismului şi el recunoaşte: cu moldovenii ăştea dacă nu eşti oleacă şmecher eşti pierdut. Aici e o mare mistificare. A venit Kirilîci la putere nu prin şmecherii, a fost un scenariu bine pus la punct. Momentul paraşutării sale — 10 noiembrie 1989 este şi o filă a istoriei noastre. Şi cine crede că atunci a fost o şmecherie? Nu prin şmecherii i-a convins pă «ai noştri mari patrioţi» /în frunte cu Moşanu şi Hadîrcă/ să cedeze puterea în favoarea sa la 1993! Campania din 1996 la fel nu a fost o şmecherie. M. Cimpoi şi alţii nu au fost şmecheriţi, ci şantajaţi — părerea mea. Cu dosare de la partid, dar poate şi din altă parte. E locul
bun pentru a aminti de rolul lui Matei /dar şi a celorlalţi — Moşanu &co/ în aranjament. Şi un rol aparte a Mata Harei noastre — Iulea Gore /nam!/ .
Toată nomenclatura comunistă de la mic la mare a fost mobilizată, iar în frunte au stat oameni de nădejde, cadrovici cu experienţă.
Ce a însemnat guvernarea Lucinschi? Curat subiectiv, dar din proprie experienţă: LEGALIZAREA CORUPŢIEI. A fost dată comanda: cine poate – să fure, să prade. I se uită alte «mici păcate», precum aderarea la CSI şi articolul 13 din Constituţie. Fiindă omul e deja d-al nostru.
3) Mai am o întrebare retorică de tot pentru velgazetarii noştri în speţă pentru N. Negru care laudă epoca: unde aţi fost atunci cînd se instalau la putere clanurile corupte? În procuratură, poliţie, judecătorie, vamă, educaţie, biserică. Tot eu răspund, iarăşi subiectiv: sub cupola verzie a granturilor pe care şi le-au însuşit abuziv. /ele erau pentru noi, pentru toţi/
Iurie Ţurcanu

Pis. Am vorbit despre ăl negro ar fi păcat să-l tac pă ăl bogato, că-i mai barosan şi are tinicheli mai multe. Se îmbogăţeşte omul în plan educaţional. La matematică e la clasa 5, poate lua divizorul comun, inclusiv cel mai mic. Face concluzia că piatra nu va face casă comună cu untul. Nu a ajuns însă la multiplul comun, pentru a înţelege că untul, piatra şi negul au multe în comun. De exemplu: starea în spatele cuiva /urekian, sora Iulea, fra Iura/. Untilă şi Neagu nu pur şi simplu au stat la dosurile respectie, au laborat, dar şi au beneficiat din plin. Ăştea-s eroii zilelor noastre . Şi toţi cu fulare imaculate, dle! Impresionant! Impresionant de tot!!
Cu limba la fel e bine, vorba unui banc despre ciucci: a mai însuşit omul un neologism şi-l repetă la nesfîrşit — capotarea. Şi capotează virtual pe toţi, pentru care are comandă.
Piis. Mă refer în motto la cioroiul de mine, care croncăneşte nu a bine şi la păsărica Matei, care ciripeşte atît de frumos.