M-am trezit eu, fără vreo durere în colţ de inimă sau faringită în largul gîtului. Nu m-au trezit gînduri grele şi durute, ci lumina Ta. Am pornit apa care venea abundentă şi caldă să alung dulceaţa somnului. Şi m-am gîndit la Africa. M-am întristat pentru ei şi bucurat pentru mine. Şi am mîncat...am mîncat bine şi nu Te-am mulţumit atunci. Şi am scris examenul de-mi venea să mă pup drept în frunte. Şi-am mers şi la DB..şi de-acolo parcă am ieşit satisfăcută, deşi extenuată. Şi mi-am dăruit nişte ore de shopping...
Am avut o zi minunată. Eu ştiu că Tu nu-mi citeşti blogul, de asta o spun atît de des...în metrou, la repaos, uneori cînd mă trezesc...spun: mulţumesc şi iarta-mă că nu o spun mai des.
