Să fim sinceri… viţa e un mister pe care îl trăim zi de zi, şi prin acest mister unii plutesc, alţii zboară, iar cei mai mulţi înnoată, neştiind în care parte e ţărmul. În această magnifică vîltoare, nimerim fiecare la un moment dat şi constatăm cu toţii că unii sunt mai tari, alţii mai puţn tari şi alţii mai slabi… în totul depinde şi de gravitatea problemei în care te afli.
Gînduri scrise-n rînduri. Asta fac acum. Neştiind cine le poate citi, unii le apreciază, alţii nu, dar cei mai mulţi pot trece nepăsători peste o inşiruire de cuvinte. Sunt conştientă de faptul că dincolo de ecranul ăsta rece al monitorului se găsesc tot felul de oameni. Unii ne iubesc, iar alţii mai puţin sau deloc chiar. Prin gîndirea noastră ne putem construi o relaţie frumoasă, să ajungem a forma noi trepte ale vieţii noastre, fie care urcă, fie care coboară. Toţi suntem suflete, trăitori în cuvinte, în gînduri, în muzică, în imagini. Iubim, urăm, dispreţuim – toate facem în primul rînd prin gîndire. Dar dincolo de zbuciumul vieţii cotidiene, de trăirile interioare ale fiecăruia dintre noi, cuvintele sau imaginile pot fi emoţionante şi pot face să răsune acorduri în sufletul şi în inima oricui. O persoană care se află acum la un alt capăt de lume, ne poate umple ochii de lacrimi şi inimile de incîntare. Acesta e doar un mister, pe care nu-l putem inţelege, dar suntem conştienţi că arde în noi, în fiecare.
Sursa 2010-01-17 19:33:06