Un moment istoric: Formarea Comisiei de studiere a comunismului din Republica Moldova

Prabusirea URSS in 1991 ar fi trebuit sa duca la asemenea analize in care, fiind vorba de crime impotriva umanitatii, dimensiunea investigatiei factuale nu poate fi separata de aceea a judecatii normative. Nu s-a intamplat astfel din ratiuni ce merita examinate atent. In Republica Moldova, sub Voronin, actuala initiativa ar fi fost de neconceput. Responsabilitatea comunistilor pentru impunerea unui sistem inuman este dincolo de orice indoiala rationala. Dictatura a fost bazata pe teroare, directa si indirecta, exercitata de oameni concreti, cu functii precise. Sunt convins ca Raportul acestei comisii va examina rolul, inca prea putin studiat, al unor magnati stalinisti precum Lev Mehlis, Nikita Hrusciov, Leonid Brejnev, Konstantin Cernenko, Ivan Bodiul in impunerea si perpetuarea dictaturii totalitare.
Iata asadar ca, in urma miscarii anticomuniste din primavara anului 2009, in fapt o revolta civic-populara cu efecte revolutionare la nivelul sistemului politic, s-a ajuns la formarea unei Comisii insarcinata cu analiza riguroasa a institutiilor, metodelor, instrumentelor care au facut posibile crimele totalitare, asasinatele in masa, foametea artificiala, deportarile, desnationalizarea romanilor, samavolniciile din perioada sovietica (deci nu doar dupa 1940, dar si in perioada de dupa 1918, in asa-numita Republica Autonoma Moldoveneasca). Comisia este compusa din respectati oameni de stiinta, personalitati intelectuale recunoscute. Presedintele Comisiei este istoricul Gheorghe Cojocaru. Unul dintre cei doi vicepresedinti ai Comisiei (alaturi de Sergiu Musteata) este istoricul Igor Casu, autorul capitolului despre represiunile comuniste din Moldova ocupata de URSS din Raportul Final al Comisiei Prezidentiale numita de presedintele Traian Basescu.
In calitatea mea de presedinte al Comisiei Prezidentiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania ii asigur pe colegii din Republica Moldova de deplina solidaritate din partea celor care au lucrat si lucreaza in aceeasi directie in Romania. Nu ne intimideaza nici ironiile ieftin-sterile ale cinicilor de profesie, nici atacurile imunde ale nostalgicilor securisto-comunisti. Pentru primii, nu va fi niciodata momentul unei condamnari categorice a comunismului. Vor gasi mereu cusururi, motive de ponegrire, pseudo-argumente din arsenalul ruginit si penibil al “anti-anti-comunismului”. Ceilalti, infratiti cu diversii fundamentalisti, nu pot accepta din principiu un asemenea demers intrucat le surpa insasi ratiunea de a exista politic si ii demasca drept partizani ai crimei. Pentru noi, salvarea memoriei, recunoasterea momentelor traumatice, identificarea faptuitorilor, onorarea victimelor fac parte din datoria de constiinta pe care, daca o ignoram, ne pierdem in marasmul unei taceri injositoare.
Sursa: Blogul lui Vladimir Tismăneanu
Sursa
2010-01-17 16:09:54