Muzica e un domeniu destul de costisitor pentru veniturile locale

Interviu cu compozitorul Andrei Sava
- Să începem cu statistica şi te rog să ne spui aproximativ câţi interpreţi există în Republica Moldova şi câte piese noi se scriu anual?

- La întrebarea asta am doar un răspuns relativ. Nu pot da cifre, dar se ştie că avem în jur de 10-15 studiouri de înregistrări care, practic, au de lucru permanent. Şi cum la o piesă se lucrează în studio de la o zi până la câteva, cu siguranţă apar câteva zeci de piese noi săptămânal. Şi aici nu iau în calcul studiourile mai mici ca importanţă sau posibilităţi. Presupun că sunt mult mai multe. O imprimare se poate face astăzi şi în condiţii casnice.

- Care este costul minimal şi maximal al unei piese?

- De la 50 USD până la 1000 euro şi mai mult. Nu mai ştiu dacă cineva scrie cu 50$, dar nu exclud. Ştiu cu siguranţă însă că unii interpreţi plătesc câte 1000 euro pentru piesă. Asta miră, dar şi bucură.

- De ce?

- Bucură însăşi faptul că munca se plăteşte, dar cred că astfel de sume sunt exagerate pentru Republica Moldova. Preţul pieselor depinde de modă şi nu neapărat preţul corespunde calităţii. Iar preţul este mai mare din motive neobiective, de exemplu pentru că e la modă compozitorul la moment şi numele lui costă mai mult decât calitatea muncii.

„Preţurile exagerate sunt excepţii şi în plasa lor se prind cei naivi”

- Preţul exagerat uneori îi încurajează pe cei cu mai mulţi bani sau tupeu şi cu mai puţin talent.

- De obicei se prind în plasa asta interpreţii mai tineri, care aşteaptă minuni, sau care aşteaptă să culeagă roadă de la o singură piesă. Evident, s-au înregistrat în istorie cazuri când o singură piesă a adus „fericirea” şi recunoaşterea, dar foarte rar aşa ceva s-a înregistrat în Republica Moldova. Şi, dacă s-a întâmplat, asta datorită implicării unei pieţe muzicale străine. Cum spuneam mai sus, preţurile exagerate sunt excepţii şi în plasa lor se prind cei naivi. Nu ai nicio garanţie că o piesă de 1000 euro va fi mai bună decât una la preţ mai obişnuit, de câteva sute. Oricum, muzica e un domeniu destul de costisitor pentru veniturile locale, dar să nu uităm că şi aparatajul se vinde nu la preţuri locale.

- Dacă săptămânal apar zeci de piese la noi, de ce play list-urile posturilor de radio sunt aproape lipsite de diversitate în ceea ce priveşte piesele autohtone?

„Mi-a spus cineva din interpreţi că DJ-ii de la radio sunt cei mai mari duşmani ai interpreţilor autohtoni”

- Recent mi-a spus cineva din interpreţi, mai în glumă, mai în serios, că DJ-ii de la radio sunt cei mai mari duşmani ai interpreţilor autohtoni. Nu vreau să comentez, dar nici nu spun că persoana în cauză nu are dreptate. Criteriile după care sunt selectate piesele sunt diferite la diferite posturi. Uneori, pentru a te bucura aici de promovare, depinde de format, alteori de nume şi, tot mai des, de bani. Se plăteşte oficial pentru promo, în schimb, ai garanţia că vei fi promovat gratis dacă, printr-o minune, piesa va fi lansată şi în România, pentru că majoritatea posturilor mai “văzute” sau ascultate la noi, vin de acolo şi DJ-ii sunt, în cea mai mare parte, doar iubitori de muzică, nicidecum specialişti. Şi ei pot refuza să pună pe post o piesă bună din simplul motiv că nu le place lor personal. În al doilea rând, muzica aşa spus europeană nu are prea multă trecere la noi, publicul educat de zeci de ani cu muzică de petrecere, o preferă pe asta şi pentru ea plăteşte. Iar interpreţii se străduiesc să corespundă acestor rigori şi tind să se afirme cu un repertoriu de nuntă, decât să fie în pas cu timpul. E mai uşor să răzbaţi acasă “prin România”. Lansat acolo oficial, promovat de posturile de acolo, automat devii respectat şi aici, unde, în primul rând, piaţa e prea mică, lumea e prea săracă, iar un produs de calitate costa scump. Şi, cel mai important, lipseşte cu desăvârşire o educaţie cultural-muzicală. Zeci de ani a fost promovat un stil moldovenesc, muzică de chef, de petreceri, de cântecele uşor de reţinut, cu orchestraţii simple şi aranjamente nostime. Acest stil a prins într-atât, încât orice deviere devine “greoaie” pentru urechile unei părţi considerabile din publicul de aici. Şi interpreţii refuză cu timpul să mai lupte, cedează uşor şi îmbrăţişează şi ei acest stil, pentru a deveni mai dragi publicului. Probabil, pentru o piaţă sănătoasă e nevoie de mai mult control, poate trebuie interzise uneori piesele de proastă calitate şi am reuşi, treptat, să reeducăm şi gusturile publicului.

„Dacă interzici comercializarea unui medicament dăunător sănătăţii în farmacii, asta s-ar numi îngrădirea normelor democratice?”

- Asta nu ar fi deloc democratic!

- Nimănui nu-i poţi interzice să cânte, însă nu poţi lăsa orice să răsune la radio, pentru că asta încurajează incultura. Şi dacă interzici comercializarea unui medicament dăunător sănătăţii în farmacii, asta s-ar numi îngrădirea normelor democratice? Să nu uitam că răul prinde mai repede. Şi în ultimii ani s-a întâmplat anume aşa - muzica din piaţă a fost mutată şi oficializată la unele posturi radio. Eu zic despre un procent mare, dar nu despre tot. În acelaşi timp, sigur că există şi rezistă compozitori şi interpreţi de calitate. Ei zi de zi încearcă să fie în pas cu restul lumii, să avanseze, să înveţe. Şi anume lor le aparţine meritul că au reuşit să sporească nivelul calităţii muzicii care se face în Republica Moldova. Numărul lor e mai mic, dar, din fericire, există şi mai apar şi alţii. Probabil, e un proces în care, cu timpul, balanţa va înclina de partea calităţii.

- Deci, apare concurenţa şi acest lucru e benefic!

- Concurenţa e, în primul rând, între ce se realizează, la nivel muzical, în Moldova şi în România. Şi, evident, că e benefic. Pentru un tempo de dezvoltare mai repezit nu ajung concerte bine plătite. Atâta timp cât unii artişti de-ai noştri vor fi plătiţi cu 100 lei şi cei veniţi de peste hotare cu mii şi zeci de mii, localnicii nu vor putea investi în material de calitate şi concurenţa va rămâne neloială: produsul autohton nu ajunge în atenţia publicului, nu este respectat şi nici promovat la fel de bine şi insistent precum cel străin, care, de multe ori, e de o calitate îndoielnică. Uneori se creează impresia că la radio sunt nişte cercetaşi care lucrează pentru alte fronturi. În linii generale, profesionalismul dispare ca necesitate. Programele pentru computere devin tot mai accesibile datorită Internetului. Şi tot mai utile, mai simple. Oricine, indiferent de studii şi capacităţi, poate jingla sau cupla nişte formule deja pregătite, pentru a avea un rezultat plauzibil. Mai e nevoie să mergi într-un studio de calitate, unde regizorul bun corectează aproape orice interpretare, orice aranjament.

„Concursurile locale suferă de imposibilitatea de a promova, de a ajuta interpreţii descoperiţi în cadrul concursului”

- Toamna şi iarna abundă de festivaluri de muzică, Gale care premiază interpreţi, oferă distincţii. Cât de binevenite şi obiective sunt aceste manifestări şi ce rol au ele?

- Sigur că sunt binevenite! Orice manifestare de acest gen provoacă interpreţii şi compozitorii, pe unii îi ajută să-şi afle locul şi să-şi stabilească preţul. Această perioadă este apă vie la rădăcina „vocalului” autohton. Pentru o scurtă perioadă, interpreţii îşi amintesc că ar trebui să lucreze pentru imagine şi calitate, nu doar pentru petreceri. Chiar dacă nu toate aceste manifestări sunt obiective, chiar dacă, uneori, concursurile ajung să fie la fel de comerciale, chiar, dacă, uneori, n-ai pe cine invita în juriu, această “mobilizare” de toamnă ne-a adus şi aduce nume noi în muzica uşoară. Nume bune, apreciate şi cu posibilităţi. Cel mai mult concursurile locale suferă de imposibilitatea de a promova, de a ajuta interpreţii descoperiţi în cadrul concursului. Dar asta e o problemă generală, valabilă pentru multe domenii în Republica Moldova.

- Şi dacă ar fi să încheiem într-o notă optimistă?

- În ultima perioada apar studiouri tot mai bine dotate. Mai mulţi tineri se angajează serios în proces, studiază zi şi noapte, caută, lucrează. Sunt interesaţi nu doar de finanţe, ci de sunet, de calitate, de rezultate. Şi, evident, tot mai mulţi deja lucrează cu “peste hotarele”. Internetul a făcut ca distanţa să nu mai conteze. Personal, de ceva vreme colaborez cu interpreţi aflaţi la mii kilometri distanţă. În tot acest proces mi-aş dori şi mai mult, la fel, interes din partea interpreţilor. Numărul celor care într-adevăr lucrează e destul de mic. Le ducem lipsa. Şi asta, apropo, e tot unul dintre motivele de ce piesele dispar, de ce nu rămân în inima ascultătorului.

- Rămâne doar să sperăm că vor deveni molipsitoare şi criteriile de valoare în muzica noastră. Îţi mulţumim că ne-ai acceptat invitaţia şi îţi dorim mult succes în continuare!

Liliana POPUŞOI
Sursa
2010-01-17 11:42:45




Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

05:30:06Sergiu Litvinenco revine pe calea cea dreaptă? —» un alt blog
13:32:05Blonde —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
18:08:28Solidaritate cu femeile revoltate din Iran. Protest la București —» Curaj.TV | Media alternativă
17:52:43Mărieș mă alungă în Rusia, a privatizat km0!? —» Curaj.TV | Media alternativă
21:16:12Zice că surorile și bărbatul i-au luat ilegal fiica —» Curaj.TV | Media alternativă
20:31:12Am pus poliţia la treabă pentru o cauză verde —» Curaj.TV | Media alternativă
14:57:12SuntMAMĂ răspunde la Chestionarul lui Marcel Proust —» Sunt MAMĂ!
06:19:47Ortodoxia dragostei, ortodoxia urii și talibanul Kirill —» blog cultural
05:43:18Ministrul Gaibu: reforme de dragul unui milionar din Tvardița, îmbogățit pe spirt, tutun și carne din Brazilia —» un alt blog
19:39:56Și după închiderea Duty Free câte judecate internaționale vor urma? —» un alt blog
18:09:53What’s New in the Editor: More Design Tools, Enhanced Lists, Easier Block Switching —» costica
13:59:00Opera GX teams up with TikTok for the #GamingForAll challenge feat. BlindWarriorSven, challenging gamers to defy their limitations —» Luchian Alexandru
11:58:56Retrospectivă. Simpozionul Național de Studii Culturale. Ediția a IV-a —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
10:38:35Spînu face rublet cu rușii dar cere ajutor de la România… // Despre păcură —» un alt blog
06:58:33Am zis să nu mai „ating” politicul din RM, dar a ieșit Angela Merkel și ne-a avertizat să nu ne jucăm cu putin. Și m-a enervat, mama mă-sii! —» nimic nu e asa cum pare a fi...
05:43:21Faceți cunoștință: Corina Gaibu, ONGistă, vicepreședinte de partid, soție de ministru și abonată la rublet din buget —» un alt blog
17:18:18Pledoarie pentru pedalare, ca să respirăm mai ușor —» Curaj.TV | Media alternativă
17:14:29Accident cu mașini bengoase pe lîngă pădurea Băneasa —» Curaj.TV | Media alternativă
17:08:19Se împart amenzi la piața de flori Coșbuc —» Curaj.TV | Media alternativă
15:29:02Nu mai aruncați chiștoace pe oriunde, se adună greu! —» Curaj.TV | Media alternativă
11:43:34„Mica enciclopedie Ikigai” de Ken Mogi —» Sunt MAMĂ!
09:01:53Nou: Piatra Neagră 2017 Chateau Cojusna —» Fine Wine
06:38:19E mult sau puțin o casă nouă de peste 600 de mii de Euro pentru ministrul economiei? —» un alt blog
18:17:02God is Always with us —» Erik and Elena Brewer's Weblog
09:05:38DIN MAREA POEZIE A LUMII —» Leo Butnaru